Sfârşit de an - început de integrare europeană

TIMPUL

SUPLIMENT - INTEGRARE EUROPEANĂ PAS CU PAS

Vineri, 27 Noiembrie 2009

http://europa.timpul.md/article/2009/11/27/1482

Sfârşit de an - început de integrare europeană

„Mimarea procesului de integrare europeană de către actuala guvernare” şi reducerea procesului „de integrare europeană doar la cooperarea cu România, făcând ţara ostaticul intereselor statului vecin”. Acestea sunt afirmaţiile din 3 noiembrie 2009 ale Partidului Comuniştilor din RM - „acuzaţii” grave pentru Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE), aflată la guvernare, care crede că este pe calea deblocării procesului de integrare europeană a R. Moldova.

Să examinăm mai îndeaproape ce se întâmplă, totuşi, în integrarea europeană a ţării şi să vedem dacă mergem în Europa fără vize şi ce trebuie să facem pentru aceasta. Să examinăm dacă vom avea acorduri noi cu UE în locul unor planuri de acţiuni neîndeplinite sau dacă aceste presupuse „cedări” sunt într-adevăr reale sau imaginare - eventual, o parte a unei retorici electorale a PCRM.

CINE PROVOACĂ INSTABILITATE POLITICĂ ÎN MOLDOVA? În ultimii câţiva ani, guvernarea comunistă de la Chişinău a refuzat să negocieze cu Bucureştiul mai multe subiecte ce ţin de relaţiile bilaterale, dar şi de o posibilă susţinere pentru integrarea europeană a R. Moldova de către România. Mai mult, PCRM a blocat semnarea Convenţiei privind micul trafic de frontieră, motivând că nu putem semna o convenţie privind traficul la frontieră când România nu recunoaşte frontiera. Oare? În realitate, România a recunoscut R. Moldova odată cu proclamarea Independenţei sale, în cadrul frontierelor existente, aşa cum au presupus şi principiile europene reiterate în cadrul OSCE după destrămarea URSS.

Acordurile pe subiectul frontierei au fost aproape de încheiere, însă au fost blocate de PCRM prin retorica despre nerecunoaşterea ţării pentru faptul că nu este încă semnat Tratatul de bază. Dacă nu una, atunci alta... În asemenea circumstanţe era clar că afirmaţiile PCRM serveau relaţia lui electorală cu Rusia, care e atentă la orice apropiere dintre România şi R. Moldova. Acelaşi lucru se întâmplă şi acum, în noiembrie 2009 - PCRM, chiar şi după vizita liderului său la Moscova, încearcă să-şi demonstreze loialitatea faţă de Kremlin, pentru a-şi asigura susţinerea pentru presupusele alegeri anticipate, care sunt promovate de comunişti. Astfel, întrebările „cine provoacă instabilitate politică în RM?” şi „cum este utilizat subiectul european?” sunt mai mult retorice.

Din perspectiva integrării europene, însă, presupusele alegeri anticipate pot fi importante pentru PCRM şi AIE. Fostul partid de guvernământ utilizează un discurs pro-european la fel de lipsit de un conţinut clar, ca şi până acum. Drept exemplu servesc afirmaţii precum: „Actuala guvernare nu are un plan de acţiuni în procesul de integrare europeană”... În realitate, actuala guvernare a fost blocată de PCRM în parlament şi nu a avut timp să-şi organizeze activităţile interguvernamentale pe integrare europeană ori să ajungă la reformarea structurilor inerte moştenite de la PCRM, ce ar fi trebuit să se ocupe de integrarea europeană. Pe lângă acest blocaj politic şi organizaţional, prin care se încearcă deformarea procesului de europenizare a ţării, vom încerca să analizăm şi progresele concrete, ce se atestă în ciuda unor astfel de bariere.

DEPARTE DE PRINCIPIUL DE BUNĂ VECINĂTATE... Convenţia privind micul trafic de frontieră a fost un alt document nesemnat de guvernul comunist. Cetăţenii RM din zona de frontieră şi adiacentă acesteia au fost lipsiţi de guvernarea anterioară de posibilitatea de a călători în zona echivalentă din România, cel puţin, pentru a asigura un comerţ cu amănuntul necesar oamenilor simpli, sau pentru a le oferi şanse de a găsi de lucru sau a practica businessul mic. Foarte curând după învestirea noului guvern, Convenţia a fost negociată de R. Moldova şi România, oferind cetăţeanului simplu posibilitatea să găsească mai multe oportunităţi financiare pe timp de criză. PCRM a mai declarat despre Convenţie că „nu sunt cunoscute prevederile” acesteia.

În realitate, PCRM a ţinut în mână acest document chiar în perioada când refuza să-l semneze... Însă cel mai important e altceva - acest document reprezintă o Convenţie-cadru a UE, nu a României. Astfel de convenţii au fost semnate de majoritatea, dacă nu chiar de toate statele membre ale UE, reprezentând principiul de bună vecinătate pe care Uniunea îl promovează în relaţiile cu vecinii. Până la urmă, nu România, ci chiar UE le permite cetăţenilor R. Moldova să intre fără vize pe teritoriul său, spre deosebire de PCRM care îşi blocase cetăţenii, prezentând relaţia cu UE ca pe o relaţie în care România nici nu ar exista şi nici nu ar fi vecină a R. Moldova. Departe de acel principiu de bună-vecinătate caracteristic UE...
Un an în Parteneriatul de Mobilitate RM-UE

PAŞI MICI CARE REZOLVĂ PROBLEME MARI. Problema vizelor nu se rezumă la zona de frontieră. Cetăţenii R. Moldova şi noile autorităţi de la Chişinău îşi doresc să călătorească în Europa fără vize. O bună parte a electoratului activ din ţara noastră se află deja în UE. Subiectul vizelor, însă, are conotaţii mai serioase decât cel al Convenţiei privind micul trafic de frontieră. Pentru a scuti cetăţenii de vize, UE şi R. Moldova vor trebui să se concentreze pe asigurarea unor frontiere ale ţării noastre care să fie impenetrabile, pe cât e posibil, pentru traficul ilegal de orice natură. În acest sens, UE va putea să asiste R. Moldova în securizarea frontierei sale cu Ucraina, inclusiv pe sectorul transnistrean.

Astfel, Uniunea va putea să contribuie, poate pe neaşteptate, la soluţionarea conflictului transnistrean, dar şi să facă cetăţenia R. Moldova mai atractivă pentru cetăţenii noştri din această zonă. O astfel de evoluţie ar fi una într-adevăr pozitivă pentru R. Moldova, după mulţi ani de stagnare şi regrese în procesul de soluţionare transnistreană. Va fi nevoie şi de Ucraina în acest proces, astfel conectând strategic încă un vecin important pentru ţara noastră şi viitorul european. Sunt paşi înainte ce ar rezolva mai multe probleme pentru toţi cetăţenii ţării, dar care vor presupune şi eforturi, şi timp pentru realizarea acestui deziderat de călătorii fără vize şi unificare a ţării într-un spaţiu european.

RISCUL UNUI PARCURS EUROPEAN FRÂNT. În fine, credem că noua guvernare AIE a pornit la scrierea „i”-ului din procesul de integrare a noastră europeană, prin faptul că a ajuns să înceapă negocierile Acordului de Asociere cu UE. Procesul de negocieri este anevoios, va dura, dar fiind precursorul unei reforme europene adevărate, este necesar. Şi, dacă ne amintim bine, UE nu a fost pregătită să negocieze acest acord cu guvernarea anterioară, care declara UE prioritate, dar prefera „lucoarea de la răsărit”. UE a aşteptat o stabilizare relativă a situaţiei politice din R. Moldova.

Procesul de integrare europeană adevărată, prin fapte şi nu declaraţii, a început. Noul guvern a reuşit semnarea Convenţiei privind micul trafic de frontieră, au fost transmise primele semnale de parteneriat către Ucraina, UE a deblocat ajutorul financiar pentru ţara noastră, deja în octombrie Bruxellesul a invitat noua guvernare să efectueze prima sa vizită la UE, începe procesul tehnic de negociere a noului Acord cu UE.

Declaraţiile politice inflamatorii, diferite de realităţi, nu fac bine stabilităţii ţării. Alegerile parlamentare şi cele anticipate au fost deja suficiente pentru o ţară în criză. Alegerile parţial libere şi incorecte nu sunt suficient de bune pentru un stat european şi contravin ideii de europenizare. E timpul ca să mergem în Europa. O bună parte din societate, experţii şi organizaţiile din societatea civilă, speră într-o democratizare şi europenizare a R. Moldova. O astfel de democratizare, însă, nu se poate produce dacă vom fi martori ai unor blocaje constituţionale ale PCRM, al căror rezultat ar putea fi un parcurs european frânt al R. Moldova.

Vlad Lupan, expert independent

Nu mai dati click pe Read more.