Am schimbat lookul la blog si inca lupt cu layoutul, au disparut o serie de linkuri si butoane, argh:(((
Oricum, ce ziceti?
Alo? Cineva acolo?
Friday, April 9, 2010
Wednesday, April 7, 2010
7 aprilie despre care nu au scris toti
Au trecut 366 de zile, de la 6 apirilie cand au inceput protestele, sau 365 de zile de la ziua torturii.
Cei care au fost batuti si torturati vor sa vada justitie, iar noi toti vrem adevar. Noi nu putem afla adevarul, dar guvernarea poate - ba mai mult, are obligatia politica si morala sa o faca. Pana la urma au fost nu doar 365 de zile de la tortura, sau 366 zile de la prima actiune de protest de dupa 5 aprilie - 7 aprilie a fost ziua in care partidele politice aflata acum la guvernare au primti a doua sansa si sustinere din partea populatiei ca sa stea fermi in fata comunismului.
Partidele politice acum se intrec la cine scoate mai multe probe la lumina zilei. Tocmai asta e rau.
Doi membri ai aliantei isi dau ghioante pe sub masa ca sa prinda priza la public sau sa se apere de la atacul celuilalt. E cazul certurilor de la ProTV pe subiectul politiei - reactia cadre inedite. Contra-reactia - cadrele sunt interferenta in ancheta. Si s-au inhamat partidele in lupta.
Da, stim si noi ca unul din partide a numit ministrul de interne si acum il apara, mai sa uite de 7 aprlie si cui i se datoreaza ascensiunea acestor partide, iar alt partid scoate probe atunci cand vede ca partenerul de coalitie nu se consulta privind numirea comisarilor de oras, iar primaria le plateste salariul, politistilor presupus implicati in evenimentele din 7 aprilie.
Dar nu cadrele senzationale si nici acuzatiile ca prin ele este prejudiciata ancheta vor ajuta AIE sa scoata subiectul la mal, nici sa castige increderea populatiei.
Paridele s-au inghamat in lupta - stimati democrati, sa nu uitati, de fapt, cu cine luptati! PCRM daca nu rade, atunci se bucura. Multi din noi, insa nu se bucura deloc. Ai nostri se cearta...
In ce priveste politia - intr-adevar, sa nu uitam ca au fost si sunt politisti buni, eu cunosc multi din ei, dar sa nu uitam ca cei care au calcat stramb trebuie sa plateasca, ori altfel nu aveam stat de drept, ca asa vrea si Comisia de la Venetia, nu? Deci, ori da ori ba!
Sa nu uitam, deci, 7 aprilie poate fi un subiect politic doar pentru a demonstra:
1. implicarea politistilor CONCRETI in actiuni ilegale si pedepsirea acestora, indiferent de rangul lor.
2. scoatarea suspiciunii fata de ceialati politisti prin terminarea anchetei cat de curand posibil. Ori altfel cei "murdari" vor ramaine in politie, iar cei "curati" vor fi descurajati, inca o data - ca daca bati si nu te pedepseste, dar te promoveaza, care e lectia?
3. implicarea esaloanelor puterii de atunci - ministri, prim-ministri, consilieri si presediti - in actiunile politiei. Fara o clarificare a implicarii acestora, fara o ancheta cu rezultat, chiar daca unii vor tipa cu gura de sarpe ca e presiune politica, tara asta nu va va crede. Vor spune "s-au inteles" (sa nu-l atinga pe Oleg Voronin, ca tatal sau sa plece de la carma PCRM, etc)
Daca ati vrut alegeri, acum luptati si cel putin ganditiva cum veti iesi din ele!
Asta pentru ca sansele voastre si a comunistilor sunt egale, presedintele poate sa nu fie ales, din nou, iar sondajele probeaza aceasta - desi stiu ca aveti si sondaje interne. Totusi, cred ca toti de intrebam - dar daca sondajele interne le fac si lingaii, iar cele externe s-ar putea sa le faca altii? Cum mergem in alegeri? Doar prin sondaje? Despre intrebarea lui Lenin - ce-i de facut, alta data.
Acum eu astept sa vad o postare "medicala" de-a cuiva - Alianta pentru Integrare Europeana a Moldovei, o diagnoza sau radiografie dupa 365 de zile de la 7 aprilie 2009, ziua in care multi politiceini nu erau atat de bravi ca acum, un an dupa. ;)
---------------------------------------
Si, din pacate, tot azi revenim la o alta tara, cea din grupul "revolutiilor" colorate - Kyrgyzstan. Vedem nelinisti chiar de 7 apriliein Bishkek si tara, desi nu stiu daca sunt o reverberatie a evenimnetelor de la noi, dar evolutiile si cerintele... liderii revolutiei lalelelor au preluat puterea in 2005, dar unii din ei au inceput sa controleze mass media, au numit rude pe la posturi de stat si s-au certat. Am vorbit odata de grabelele tranzitiei... Deci unii deja au calcat pe ele, spr sa nu o facem si noi, ca deja am avut o grebla in fata in 1998-1999, cand a disparut ADR...
Vedeti totusi info de la Kirgiji:
Situl de stiri 24.kg
http://www.24.kg/politic/71393-v-centre-stolicy-kyrgyzstana-slyshny-vzryvy-i.html
В центре столицы Кыргызстана слышны взрывы и перестрелка. По словам очевидцев, сейчас на центральной площади Ала-Тоо собралось около пяти-шести тысяч человек. У многих из них в руках палки, камни, обрезы, а также флаги партий СДПК и «Ата-Мекен». Большая колонна людей прошла полчаса назад по проспекту Чуй в сторону Дома правительства. Люди скандируют призывы присоединиться к ним...
http://24.kg/politic/71424-tabaldy-matysakov-v-morg-goroda-bishkeka.html
В морг города Бишкека доставлены одиннадцать тел погибших во время беспорядков на площади. Об этом ИА «24.kg» сообщил директор Республиканского бюро судебно-медицинской экспертизы Министерства здравоохранения Кыргызстана Табалды Матыскав. Это данные по состоянию на 19.30...
Expertii rusi despre evenimente - Evraziiski Dom:
http://www.eurasianhome.org/xml/t/expert.xml?lang=ru&nic=expert&pid=2360
МАСШТАБНЫЕ АКЦИИ ПРОТЕСТА В КИРГИЗИИ: ПРИЧИНЫ, СЦЕНАРИИ РАЗВИТИЯ СОБЫТИЙ
АЛЕКСАНДР КНЯЗЕВ, ОЛЕГ РЕУТ, СТАНИСЛАВ ПРИТЧИН,
Бишкек - Петрозаводск - Москва
Портал «Евразийский Дом»: В чем причины акций протеста оппозиции в Киргизии? Чего добиваются митингующие?
Александр КНЯЗЕВ, доктор исторических наук, профессор, действительный член Русского географического общества, Бишкек:
Причина протестов – абсолютная безответственность действующей власти, ее семейный характер, действия по переформатированию республики в средневековое наследственное ханство под семью Бакиева. ...
EDIT (ADDENDUM FOARTE BUN) - 21.57 ora MD:
Comentariu Vlad Lupan - a fost sau nu scos Bakiev de catre Kremlin???
Ziarul Timpul
http://www.timpul.md/articol/putin-neaga-implicarea-rusiei-in-revolta-din-kirgizstan-8912.html
Cei care au fost batuti si torturati vor sa vada justitie, iar noi toti vrem adevar. Noi nu putem afla adevarul, dar guvernarea poate - ba mai mult, are obligatia politica si morala sa o faca. Pana la urma au fost nu doar 365 de zile de la tortura, sau 366 zile de la prima actiune de protest de dupa 5 aprilie - 7 aprilie a fost ziua in care partidele politice aflata acum la guvernare au primti a doua sansa si sustinere din partea populatiei ca sa stea fermi in fata comunismului.
Partidele politice acum se intrec la cine scoate mai multe probe la lumina zilei. Tocmai asta e rau.
Doi membri ai aliantei isi dau ghioante pe sub masa ca sa prinda priza la public sau sa se apere de la atacul celuilalt. E cazul certurilor de la ProTV pe subiectul politiei - reactia cadre inedite. Contra-reactia - cadrele sunt interferenta in ancheta. Si s-au inhamat partidele in lupta.
Da, stim si noi ca unul din partide a numit ministrul de interne si acum il apara, mai sa uite de 7 aprlie si cui i se datoreaza ascensiunea acestor partide, iar alt partid scoate probe atunci cand vede ca partenerul de coalitie nu se consulta privind numirea comisarilor de oras, iar primaria le plateste salariul, politistilor presupus implicati in evenimentele din 7 aprilie.
Dar nu cadrele senzationale si nici acuzatiile ca prin ele este prejudiciata ancheta vor ajuta AIE sa scoata subiectul la mal, nici sa castige increderea populatiei.
Paridele s-au inghamat in lupta - stimati democrati, sa nu uitati, de fapt, cu cine luptati! PCRM daca nu rade, atunci se bucura. Multi din noi, insa nu se bucura deloc. Ai nostri se cearta...
In ce priveste politia - intr-adevar, sa nu uitam ca au fost si sunt politisti buni, eu cunosc multi din ei, dar sa nu uitam ca cei care au calcat stramb trebuie sa plateasca, ori altfel nu aveam stat de drept, ca asa vrea si Comisia de la Venetia, nu? Deci, ori da ori ba!
Sa nu uitam, deci, 7 aprilie poate fi un subiect politic doar pentru a demonstra:
1. implicarea politistilor CONCRETI in actiuni ilegale si pedepsirea acestora, indiferent de rangul lor.
2. scoatarea suspiciunii fata de ceialati politisti prin terminarea anchetei cat de curand posibil. Ori altfel cei "murdari" vor ramaine in politie, iar cei "curati" vor fi descurajati, inca o data - ca daca bati si nu te pedepseste, dar te promoveaza, care e lectia?
3. implicarea esaloanelor puterii de atunci - ministri, prim-ministri, consilieri si presediti - in actiunile politiei. Fara o clarificare a implicarii acestora, fara o ancheta cu rezultat, chiar daca unii vor tipa cu gura de sarpe ca e presiune politica, tara asta nu va va crede. Vor spune "s-au inteles" (sa nu-l atinga pe Oleg Voronin, ca tatal sau sa plece de la carma PCRM, etc)
Daca ati vrut alegeri, acum luptati si cel putin ganditiva cum veti iesi din ele!
Asta pentru ca sansele voastre si a comunistilor sunt egale, presedintele poate sa nu fie ales, din nou, iar sondajele probeaza aceasta - desi stiu ca aveti si sondaje interne. Totusi, cred ca toti de intrebam - dar daca sondajele interne le fac si lingaii, iar cele externe s-ar putea sa le faca altii? Cum mergem in alegeri? Doar prin sondaje? Despre intrebarea lui Lenin - ce-i de facut, alta data.
Acum eu astept sa vad o postare "medicala" de-a cuiva - Alianta pentru Integrare Europeana a Moldovei, o diagnoza sau radiografie dupa 365 de zile de la 7 aprilie 2009, ziua in care multi politiceini nu erau atat de bravi ca acum, un an dupa. ;)
---------------------------------------
Si, din pacate, tot azi revenim la o alta tara, cea din grupul "revolutiilor" colorate - Kyrgyzstan. Vedem nelinisti chiar de 7 apriliein Bishkek si tara, desi nu stiu daca sunt o reverberatie a evenimnetelor de la noi, dar evolutiile si cerintele... liderii revolutiei lalelelor au preluat puterea in 2005, dar unii din ei au inceput sa controleze mass media, au numit rude pe la posturi de stat si s-au certat. Am vorbit odata de grabelele tranzitiei... Deci unii deja au calcat pe ele, spr sa nu o facem si noi, ca deja am avut o grebla in fata in 1998-1999, cand a disparut ADR...
Vedeti totusi info de la Kirgiji:
Situl de stiri 24.kg
http://www.24.kg/politic/71393-v-centre-stolicy-kyrgyzstana-slyshny-vzryvy-i.html
В центре столицы Кыргызстана слышны взрывы и перестрелка. По словам очевидцев, сейчас на центральной площади Ала-Тоо собралось около пяти-шести тысяч человек. У многих из них в руках палки, камни, обрезы, а также флаги партий СДПК и «Ата-Мекен». Большая колонна людей прошла полчаса назад по проспекту Чуй в сторону Дома правительства. Люди скандируют призывы присоединиться к ним...
http://24.kg/politic/71424-tabaldy-matysakov-v-morg-goroda-bishkeka.html
В морг города Бишкека доставлены одиннадцать тел погибших во время беспорядков на площади. Об этом ИА «24.kg» сообщил директор Республиканского бюро судебно-медицинской экспертизы Министерства здравоохранения Кыргызстана Табалды Матыскав. Это данные по состоянию на 19.30...
Expertii rusi despre evenimente - Evraziiski Dom:
http://www.eurasianhome.org/xml/t/expert.xml?lang=ru&nic=expert&pid=2360
МАСШТАБНЫЕ АКЦИИ ПРОТЕСТА В КИРГИЗИИ: ПРИЧИНЫ, СЦЕНАРИИ РАЗВИТИЯ СОБЫТИЙ
АЛЕКСАНДР КНЯЗЕВ, ОЛЕГ РЕУТ, СТАНИСЛАВ ПРИТЧИН,
Бишкек - Петрозаводск - Москва
Портал «Евразийский Дом»: В чем причины акций протеста оппозиции в Киргизии? Чего добиваются митингующие?
Александр КНЯЗЕВ, доктор исторических наук, профессор, действительный член Русского географического общества, Бишкек:
Причина протестов – абсолютная безответственность действующей власти, ее семейный характер, действия по переформатированию республики в средневековое наследственное ханство под семью Бакиева. ...
EDIT (ADDENDUM FOARTE BUN) - 21.57 ora MD:
Comentariu Vlad Lupan - a fost sau nu scos Bakiev de catre Kremlin???
Ziarul Timpul
http://www.timpul.md/articol/putin-neaga-implicarea-rusiei-in-revolta-din-kirgizstan-8912.html
Friday, February 19, 2010
Despre scut pe larg
Eh, ca deobicei revin rar cu postari pe blog. Stiu ca nu ecorect si imi pare rau, dar ca deobicei pentru ca sa mentin echilibrul intre generare de idei si mentinerea familiei, sunt neviot sa ma implic in diverse proiecte fie in RM fie in afara ei. Ma rog, mai sunt solicitati si cetantenii RM cateodata la proiecte internationale. Totusi, aceasta inseamna ca timp liber - yok. Sper sa nu se supere sotia, dar fur 10 minute din viata familiei si iata scriu acum o postare despre Sub scut sau pe Scut (sau Scud?). O tema la care din motive necunoscute pentru mine s-a agitat foarte mult presa din RM. Sa nu fie are alte teme sau exista interse in alte parte - intrebare retorica, de fapt.
Deci, am dat cateva interviuri pe problema scutului. In unul din primele am mentionat ca se poate discuta ca amplasarea acestuia ar putea afecta situatia din RM, dar in realitate sunt alte subiecte care demonstreaza ca, de fapt, suntem in castig. Din pacate nu m-am exprimat clar si am fost citat invers. Imi cer zcuze de la cititori, fie din RM, fie din Romania, sau poate si mai departe, cine stie.
Deci, despre SCUT, la punct:
1. Rusia nu e ingrijorata in mod serios de amplasarea scutului - acesta nu e pe zona lor de actiune (adica in acest caz care zona - cu ce sa acopere ei vre-o zona, decat cu nucleare, pe care nu si le pot permite sa le foloseasca?)
2. Rusia nu doreste sa reactioneze agresiv privnd amplasarea scutului dupa razboiul pe care l-a purtat in Georgia, mai cu seama nu doreste sa se implice serios in cazul Republicii Moldova (RM), aflata georgafic dupa Ucraina, deci neconvenabil in punct de vedere militar si politic.
3. Rusia nu-si va permite sa amplaseze ceva de genul Iskander intr-o regiune necontrolata cum e cea din estul RM, nerecunoscuta oficial si despre care aparuse pe timpuri zvonuri in presa internationala (evident neconfirmate) despre faptul ca in regiunea "transnistreana" ar exista bombe murdare cu rachete pentru lirarea lor (de fapt rachete tip Grad, deci in cel mai bun caz le putem numi tactice). Kremlinul oricum nu ar merge pe o astfle de amplsare din aceleasi motive descrise mai sus - nu post-Georgia si nu "peste" Ucraina.
4. Calitatea Iskanderului - Iskander o fi fost testat in Georgia, dar ne aminstim si de relatari in care se mentiona ca unele asa si nu au ajuns la destinatie. Daca nu gresesc era un reportaj video pe care l-am urmarit - deci precizia pe care o invoca rusii si o tirajeaza occidentalii este discutabila (ca la orice produs de tip sovietic, cu anumite rezerve fata de focoasele nucleare - aici putem discuta pe tema Iskander - focoase tacticem, dar am pleca de la esenta mesajului - problema scutului in conext international si local). Poate Rusia a utilizat Georgia ca poligon de testare, dar cei din RM nu cred ca si-au dat seama ce testau... fara suparare, dragi cititori.
5. Rusia nu-si poate permite financiar amplasarea Iskanderilor, care necesita si trupe aditionale in regiune pentru un control riguros, mai cu seama in Moldova.
6. Ce scandal ar iesi cu amplasarea unor trupe ruse noi in RM, adica daca pe fundalul insistentelor occidentale fata de Rusia sa-si retraga trupele din RM, Kremlinul ar face invers si inca cu Iskander - cineva a plasat o astfel de posibilitate in contextul discutiilor privind noua arhitectura de securitate europeana? :)))
7. E clar ca Smirnov vine cu declaratii nerealiste (aberatii) - insa de ce? Pentru ca tot asa cum PCRM a trimis semnale anti-romanesti Kremlinului in 2008-2009 pentru a demonstra ca este pro-rus si pentru a obtine sustinere electorala, asa si Smirnov, care nu este, in esenta, diferit de mentalitatea PCRM, trimite mesaje sefilor sai ca sa le demonstreze inca o data ca le este loial. Deci aceste declratii a lui Smirnov nu trebuie tirajate. Cu cat mai mult comentam cu atta mai mult efect vor avea si acest lucru chiar trebuie evitat.
Dupa elemente separate, dar importante, pe care, sunt sigur, cu totii am dori sa le punem in aceasta discutie sunt:
A) Cu cat mai mult se tirajeaza propunerea lui Smirnov, cu atat mai mult cercurile politice europene (NB! - nu si expertii) ar putea crede ca Rusia joaca dur in zona europeana si ca trebuie, din nou, ca Euriopa sa fie foarte atenta cu Rusia. E presupunere a mea (a autorului postarii), evident, dar as sugera ca deseori este suficient sa dai momentan un motiv, dupa care sa lucrezi luni in sir ca sa explici de ce acest motiv nu este real. Luand in consuideratie ca unele state sunt gata sa sustina Rusia in UE, motivele si discutiile neserioase de acest gen (Smirnov-Iskander) ar fi bine sa fie evitate.
B) Smirnov, PCRM si feudalismul antopoligic - vreau sa aduc in atentie o explicatie pe care am incercat sa o dau pe plan international, dar (surpriza) sii pe plan local, in ce priveste relatia Smirnov-Rusia. In opinia mea ar trebuie sa intelegem c aceasta relatie nu este una simplu subordonat-sef. Realitatea este putin diferita, nu in esenta, dar in mous operandi. Intelegerea modului de interactiune dintre Smirnov si ceilalti ajuta la prognozarea actiunlor sale (ar ajuta, daca cineva s-ar ocupa serios de asta, insa ma tem ca... nu prea;). Astfel, conform unor percpetii nu foatre larg discutate, desi in principiu tot mai larg acceptate, Rusia actiona in zonele de conflicte din fostul URSS conform principiului - haos controlat. Astfel, tot ce se intampla pe acest teritoriu nu conteaza tat de mult, cat timp liderii si teritoriul le raman fideli.
Deci, intelegem ca Rusia a aplicat un concept medieval - de fiefuri in relatia cu teritoriile controlate de Smirnov si altii. Astfel,regiunea de este a RM (asa-numita Transnistrie) repreznita un baronet, iar Smirnov este acel sef al locurilor, care asigura loialiatea fata de seful cel mare (tzar). In perimterul baronetului actiunile lui Sminrov sunt suveranitatea lui. Ca orice alt lider medieval, sau care se joaca conform acestor reguli, orice nobil de acest rand incearca sa-si gaseasca aliantele cele mai convenabile pentru mentinerea puterii si imbogatire personala - vezi relatia schimbatoare cu Kievul si Moscova (santaj - ma duc la Kiev, daca nu ma sustineti asa cum vreau) si presupusele implicatii financiare in regiunea Odesa si in RM.
Daca ne amintim de comportamentul PCRM, atunci am observat acest fel de "santaj" in relatia sa cu Occidentul si Rusia. De asemenea, si in cadrul guvernarii PCRM, fiecare minister in opinia mea devenise un fel de fief personal, iar clanurile din PCRM creau alianate de putere si influenta asupra liderului necontestat. Acesta la randul sau introducea noi jucatori pentru a mentine controlul (divide et impera - ca si conflictul transnistrean - Moldova divizata si controlata). Evident acest comportament nu este de facto medieval - e vorba de comportamentul uman in grupuri - paradox, un domeniu cunoscut antropologilor... gen Tkaciuk;)
Oricum, am plecat de la substanta acestui comentariu, deci revenim la implicatiile scutului anti-racheta pentru Moldova. Pe langa distorsiunile create de Smirnov exista cateva situatii OBIECTIVE pe care ar trebui sa le luam in consideratie. Nu este vorba de scut ca atare, dar de realitatile din RM si actualul comportament international al statelor din zona europei de est si de sud-est.
I. Rusia, interesul si actiunile sale minime - de presupus in domeniul intelligence. Romania instaleaza scutul anti-racheta. Este oare natural sa presupunem ca acest scut va atrage interesul Federatiei Ruse? Sublinez INTERESUL, nu reactii in presa. Presupun ca un asemenea interes in general exista.
II. Fara indoiala exista un interes al Federatiei Ruse in zona Marii Negre - un alt element despre care ma vorbit in interviuri, dar care nu a fost suficient de desfasurat pentru a fi inteles corect, cred, este arestarea celor 5 ofiteri rusi invinuiti de spionaj (NB! - din Grupul operativ de trupe ruse din regiunea transnistreana!!!) pe teritoriul Ucrainei, in presupusa cautare de informatii.
Iata, de altfel, subiectul care la noi nu a fost discutat indeajuns... Unde au fost deportati, daca in genere au fost??? Acolo de unde au venit, adica in reginiunea e est din Moldova? (Eu, din presa, nu stiu, poate nu am fost atent si gresesc aici, scuzare.)
III. Oare daca Romania accepta un scut anti-racheta, iar RM este vecniul sau care va fi acoperit de acesta, nu ii va fi interesant Federatiei Ruse, cu tot cu ofiteri de acest gen, sa utilizeze toate parghiile din RM la indemana sa ca sa afle mai mult sau sa-si asigure informatii, pe cat posibil in acest sens? Ar trebui sa fim cel putin miopi sa nu recunoastem asta.
IV. Fara indoiala Rusia, chiar daca acum pare bicefala, ca si vulturul sau, mai are in frunte un fost/prezent KGBist, ex spion in Germania. Va lasa aceasta organizatrie scuturile anti-rcacheta fara sa demonstreze INTERES? Nu cred. Atunci nu ar fi logic sa presupunem ca va exista o incercare de activizare subtila, dar permanenta si insitenta, in RM si Romania pe acest subiect? Fara exagerari, va rog, nu vor misuna spioni rusi la tot pasul si sa nu intram in teorii de conspiratie, dar sa judecam la rece - e posibil sa existe interes si ca va aexista o activizare e care ceteteanul de rand nici macar nu va putea sa o simta, ba chiar am dubii ca ar putea sa o simta unele servicii de specialitate din RM. (Asta poate pentru ca nu sunt reformate si ca cine stie ce legaturi/afilieri au si pe unde, ma rog astea sunt speculatii in forma de opinii pe care rog sa nu le luati foarte in serios).
V. Credeti ca Rusia, cu sau fara scut, se va dezice benevol de infleunta politica in RM? Nu cred. Scutul adauga la dimensiunea politica un foarte mic si neimportant element de interes pentru Kremlin sau FSB, dar e cert ca el exista.
VI. Rusia a mentinut conflictele in zona marii negre pentru diverse motive, trade-offuri/schimburi si pentru influente regionale si pentru scopuri comerciale/energetice.
- Astfel, oare nu a mentinut Rusia conflictele pentru asi mentine infleunta in fosta sa zona (URSS - oare nu pentru ca sa-l restabileasca, intr-o forma sau alta, partial si pe nise?).
- Oare, de asemenea, Rusia nu a utilizat orice oportunitate sa se implice in negocieri cu Occidentul pe subiecte internationale, folosing subiectele si conflictele din zona pentru a extrage foloase - sa se retraga din CFE/FACE ca sa nu-si mai retraga trupele din Republica Moldova, sa inmoaie implicarea sa in Gergia in rezolutiile ONU (in schimbul rezolutiei ONU pe Koreea), etc.
- Si oare nu Rusia a insistat asupra rolului sau de furnizor stabil si deja existent al hidrocarburilor (gaz, petrol), incercand sa destabilizeze sau sa macine ideile pe proiectele celelalte - gen Nabucco? Nu cumva, in acest sens, chiar Rusia a bombardat teritoriul imediat langa tevile de hidrocarburi in Georgia (din Azerbaijan), chiar daca erau departe de linia de front? De ce au facut-o, daca nu pentru a diminua rolul rutelor alternative? Si daca sunt mentinute conflicte in zona Marii Negre, care ar putea servi drept ruta alternativa de hidrocarburi pentru Europa, oare nu pentru a demonstra ca aceasta zona, cea in afara controlului rus, nu este sigura - deci demosntrand dorinta Kremlinului ca sa determne occidentul sa lucreze doar cu Rusia.
VII. Da, au avut loc consultari moldo-romane la MAEIE al RM privind scutul. Inca un subiect care nu este tocmai de interesul publicului larg, mi se pare, dar a fost in vizorul presei. Nu cunsosc, dar imi inchipui ca s-a discutat despre detaliile amplasari scutului. Se pare ca s-a confrmat ca scutul va apara si RM, foarte bine, dar cred ca cam asta ar fi fost temele de discutat. Insa pentru ca nu stiu cine a generat aceste consultari, ma rog, mie imi scapa, nu am citit comuncatele oficiale si aici pot sa dau in bara - eu uneori accept ca dau in bara, pentru ca errore humanum est, alftel am fi roboti:) Deci imi inchipui ca si presa se intreba de aceste consultari si din aceasta cazua a si atras atentia asupra lor - si deci in stilul meu de glume caustice-ironice voi zice ca-chiar;) putem sa ne intrebam:
- era oare partea romana ingrijorata de amplasarea scutului si repercusiunile pentru Republica Moldova, sau pentru Romania,
- sau consultarile au fost initiate conform intelegerii cu SUA, parte a formalitatilor de amplasare,
- sau au cerut cei din RM asemena consultari, fie din motive de curiozitate fie din "ingrijorare" pentru impact?
Dar, va rog, nu luati aceste intrebari in serios, asa cum ziceam sunt ironic aici. Ultima data cand am venit cu glume caustico-ironice, a trebuit sa repet de 4 ori ca am glumit, chiar asa;)
VIII. Scutul va insema un interes si al SUA - efectul maxim pozitiv. Totusi exista un element care mi se pare obiectiv - guvernul SUA are o viziune poztiva fata de RM si fata de Romania. Cred ca amplasarea scutului in Romania va insemna o atentie sporita a Guvernului SUA si fata de tara noastra. Nu poti sta linistit cu un scut de acest gen si cu un vecin atat de instabil cum este RM. Deci, cred eu, implicarea SUA in tara noastra para ar trebui sa creasca - am in vedere acel efect pozitiv, de care ar trebui sa ne bucuram atat din perspectiva solutionarii conflictului transnistrea, cat si in planul retragerii trupelor ruse, dar nu in ultimul rand din perspectiva legaturilor politice ale tarii noastre cu SUA, fapt care ne va asista in integrarea in spatiul civilzational euro-atlantic. Afganistanul a fost doar un semnal, din partea Chisinaului, in aceiasi directie si nu un risc la adresa ceteteanului simplu, pentru ca el nu va fi implicat, dar despre asta poate cu vre-o alta ocazie.
Deci iata ce idei, cateodata razlete, cateodata, mai putin, am avut la tema scutului si sper ca acum este clar ca ceea ce a aparut in presa reprezenita o parte din gandurile mele, care cred ca au, de fapt, implicatii mai largi sau mai adanci:) decat cele cateva fraze care obiectiv incap intr-un reportaj.
Imi permit deci sa cer sa luati in calcul toate aceste implicatii atunci cand discutati si plasati informatii pe problema scutului anti-racheta. Sper ca sunt inteles.
Deci, am dat cateva interviuri pe problema scutului. In unul din primele am mentionat ca se poate discuta ca amplasarea acestuia ar putea afecta situatia din RM, dar in realitate sunt alte subiecte care demonstreaza ca, de fapt, suntem in castig. Din pacate nu m-am exprimat clar si am fost citat invers. Imi cer zcuze de la cititori, fie din RM, fie din Romania, sau poate si mai departe, cine stie.
Deci, despre SCUT, la punct:
1. Rusia nu e ingrijorata in mod serios de amplasarea scutului - acesta nu e pe zona lor de actiune (adica in acest caz care zona - cu ce sa acopere ei vre-o zona, decat cu nucleare, pe care nu si le pot permite sa le foloseasca?)
2. Rusia nu doreste sa reactioneze agresiv privnd amplasarea scutului dupa razboiul pe care l-a purtat in Georgia, mai cu seama nu doreste sa se implice serios in cazul Republicii Moldova (RM), aflata georgafic dupa Ucraina, deci neconvenabil in punct de vedere militar si politic.
3. Rusia nu-si va permite sa amplaseze ceva de genul Iskander intr-o regiune necontrolata cum e cea din estul RM, nerecunoscuta oficial si despre care aparuse pe timpuri zvonuri in presa internationala (evident neconfirmate) despre faptul ca in regiunea "transnistreana" ar exista bombe murdare cu rachete pentru lirarea lor (de fapt rachete tip Grad, deci in cel mai bun caz le putem numi tactice). Kremlinul oricum nu ar merge pe o astfle de amplsare din aceleasi motive descrise mai sus - nu post-Georgia si nu "peste" Ucraina.
4. Calitatea Iskanderului - Iskander o fi fost testat in Georgia, dar ne aminstim si de relatari in care se mentiona ca unele asa si nu au ajuns la destinatie. Daca nu gresesc era un reportaj video pe care l-am urmarit - deci precizia pe care o invoca rusii si o tirajeaza occidentalii este discutabila (ca la orice produs de tip sovietic, cu anumite rezerve fata de focoasele nucleare - aici putem discuta pe tema Iskander - focoase tacticem, dar am pleca de la esenta mesajului - problema scutului in conext international si local). Poate Rusia a utilizat Georgia ca poligon de testare, dar cei din RM nu cred ca si-au dat seama ce testau... fara suparare, dragi cititori.
5. Rusia nu-si poate permite financiar amplasarea Iskanderilor, care necesita si trupe aditionale in regiune pentru un control riguros, mai cu seama in Moldova.
6. Ce scandal ar iesi cu amplasarea unor trupe ruse noi in RM, adica daca pe fundalul insistentelor occidentale fata de Rusia sa-si retraga trupele din RM, Kremlinul ar face invers si inca cu Iskander - cineva a plasat o astfel de posibilitate in contextul discutiilor privind noua arhitectura de securitate europeana? :)))
7. E clar ca Smirnov vine cu declaratii nerealiste (aberatii) - insa de ce? Pentru ca tot asa cum PCRM a trimis semnale anti-romanesti Kremlinului in 2008-2009 pentru a demonstra ca este pro-rus si pentru a obtine sustinere electorala, asa si Smirnov, care nu este, in esenta, diferit de mentalitatea PCRM, trimite mesaje sefilor sai ca sa le demonstreze inca o data ca le este loial. Deci aceste declratii a lui Smirnov nu trebuie tirajate. Cu cat mai mult comentam cu atta mai mult efect vor avea si acest lucru chiar trebuie evitat.
Dupa elemente separate, dar importante, pe care, sunt sigur, cu totii am dori sa le punem in aceasta discutie sunt:
A) Cu cat mai mult se tirajeaza propunerea lui Smirnov, cu atat mai mult cercurile politice europene (NB! - nu si expertii) ar putea crede ca Rusia joaca dur in zona europeana si ca trebuie, din nou, ca Euriopa sa fie foarte atenta cu Rusia. E presupunere a mea (a autorului postarii), evident, dar as sugera ca deseori este suficient sa dai momentan un motiv, dupa care sa lucrezi luni in sir ca sa explici de ce acest motiv nu este real. Luand in consuideratie ca unele state sunt gata sa sustina Rusia in UE, motivele si discutiile neserioase de acest gen (Smirnov-Iskander) ar fi bine sa fie evitate.
B) Smirnov, PCRM si feudalismul antopoligic - vreau sa aduc in atentie o explicatie pe care am incercat sa o dau pe plan international, dar (surpriza) sii pe plan local, in ce priveste relatia Smirnov-Rusia. In opinia mea ar trebuie sa intelegem c aceasta relatie nu este una simplu subordonat-sef. Realitatea este putin diferita, nu in esenta, dar in mous operandi. Intelegerea modului de interactiune dintre Smirnov si ceilalti ajuta la prognozarea actiunlor sale (ar ajuta, daca cineva s-ar ocupa serios de asta, insa ma tem ca... nu prea;). Astfel, conform unor percpetii nu foatre larg discutate, desi in principiu tot mai larg acceptate, Rusia actiona in zonele de conflicte din fostul URSS conform principiului - haos controlat. Astfel, tot ce se intampla pe acest teritoriu nu conteaza tat de mult, cat timp liderii si teritoriul le raman fideli.
Deci, intelegem ca Rusia a aplicat un concept medieval - de fiefuri in relatia cu teritoriile controlate de Smirnov si altii. Astfel,regiunea de este a RM (asa-numita Transnistrie) repreznita un baronet, iar Smirnov este acel sef al locurilor, care asigura loialiatea fata de seful cel mare (tzar). In perimterul baronetului actiunile lui Sminrov sunt suveranitatea lui. Ca orice alt lider medieval, sau care se joaca conform acestor reguli, orice nobil de acest rand incearca sa-si gaseasca aliantele cele mai convenabile pentru mentinerea puterii si imbogatire personala - vezi relatia schimbatoare cu Kievul si Moscova (santaj - ma duc la Kiev, daca nu ma sustineti asa cum vreau) si presupusele implicatii financiare in regiunea Odesa si in RM.
Daca ne amintim de comportamentul PCRM, atunci am observat acest fel de "santaj" in relatia sa cu Occidentul si Rusia. De asemenea, si in cadrul guvernarii PCRM, fiecare minister in opinia mea devenise un fel de fief personal, iar clanurile din PCRM creau alianate de putere si influenta asupra liderului necontestat. Acesta la randul sau introducea noi jucatori pentru a mentine controlul (divide et impera - ca si conflictul transnistrean - Moldova divizata si controlata). Evident acest comportament nu este de facto medieval - e vorba de comportamentul uman in grupuri - paradox, un domeniu cunoscut antropologilor... gen Tkaciuk;)
Oricum, am plecat de la substanta acestui comentariu, deci revenim la implicatiile scutului anti-racheta pentru Moldova. Pe langa distorsiunile create de Smirnov exista cateva situatii OBIECTIVE pe care ar trebui sa le luam in consideratie. Nu este vorba de scut ca atare, dar de realitatile din RM si actualul comportament international al statelor din zona europei de est si de sud-est.
I. Rusia, interesul si actiunile sale minime - de presupus in domeniul intelligence. Romania instaleaza scutul anti-racheta. Este oare natural sa presupunem ca acest scut va atrage interesul Federatiei Ruse? Sublinez INTERESUL, nu reactii in presa. Presupun ca un asemenea interes in general exista.
II. Fara indoiala exista un interes al Federatiei Ruse in zona Marii Negre - un alt element despre care ma vorbit in interviuri, dar care nu a fost suficient de desfasurat pentru a fi inteles corect, cred, este arestarea celor 5 ofiteri rusi invinuiti de spionaj (NB! - din Grupul operativ de trupe ruse din regiunea transnistreana!!!) pe teritoriul Ucrainei, in presupusa cautare de informatii.
Iata, de altfel, subiectul care la noi nu a fost discutat indeajuns... Unde au fost deportati, daca in genere au fost??? Acolo de unde au venit, adica in reginiunea e est din Moldova? (Eu, din presa, nu stiu, poate nu am fost atent si gresesc aici, scuzare.)
III. Oare daca Romania accepta un scut anti-racheta, iar RM este vecniul sau care va fi acoperit de acesta, nu ii va fi interesant Federatiei Ruse, cu tot cu ofiteri de acest gen, sa utilizeze toate parghiile din RM la indemana sa ca sa afle mai mult sau sa-si asigure informatii, pe cat posibil in acest sens? Ar trebui sa fim cel putin miopi sa nu recunoastem asta.
IV. Fara indoiala Rusia, chiar daca acum pare bicefala, ca si vulturul sau, mai are in frunte un fost/prezent KGBist, ex spion in Germania. Va lasa aceasta organizatrie scuturile anti-rcacheta fara sa demonstreze INTERES? Nu cred. Atunci nu ar fi logic sa presupunem ca va exista o incercare de activizare subtila, dar permanenta si insitenta, in RM si Romania pe acest subiect? Fara exagerari, va rog, nu vor misuna spioni rusi la tot pasul si sa nu intram in teorii de conspiratie, dar sa judecam la rece - e posibil sa existe interes si ca va aexista o activizare e care ceteteanul de rand nici macar nu va putea sa o simta, ba chiar am dubii ca ar putea sa o simta unele servicii de specialitate din RM. (Asta poate pentru ca nu sunt reformate si ca cine stie ce legaturi/afilieri au si pe unde, ma rog astea sunt speculatii in forma de opinii pe care rog sa nu le luati foarte in serios).
V. Credeti ca Rusia, cu sau fara scut, se va dezice benevol de infleunta politica in RM? Nu cred. Scutul adauga la dimensiunea politica un foarte mic si neimportant element de interes pentru Kremlin sau FSB, dar e cert ca el exista.
VI. Rusia a mentinut conflictele in zona marii negre pentru diverse motive, trade-offuri/schimburi si pentru influente regionale si pentru scopuri comerciale/energetice.
- Astfel, oare nu a mentinut Rusia conflictele pentru asi mentine infleunta in fosta sa zona (URSS - oare nu pentru ca sa-l restabileasca, intr-o forma sau alta, partial si pe nise?).
- Oare, de asemenea, Rusia nu a utilizat orice oportunitate sa se implice in negocieri cu Occidentul pe subiecte internationale, folosing subiectele si conflictele din zona pentru a extrage foloase - sa se retraga din CFE/FACE ca sa nu-si mai retraga trupele din Republica Moldova, sa inmoaie implicarea sa in Gergia in rezolutiile ONU (in schimbul rezolutiei ONU pe Koreea), etc.
- Si oare nu Rusia a insistat asupra rolului sau de furnizor stabil si deja existent al hidrocarburilor (gaz, petrol), incercand sa destabilizeze sau sa macine ideile pe proiectele celelalte - gen Nabucco? Nu cumva, in acest sens, chiar Rusia a bombardat teritoriul imediat langa tevile de hidrocarburi in Georgia (din Azerbaijan), chiar daca erau departe de linia de front? De ce au facut-o, daca nu pentru a diminua rolul rutelor alternative? Si daca sunt mentinute conflicte in zona Marii Negre, care ar putea servi drept ruta alternativa de hidrocarburi pentru Europa, oare nu pentru a demonstra ca aceasta zona, cea in afara controlului rus, nu este sigura - deci demosntrand dorinta Kremlinului ca sa determne occidentul sa lucreze doar cu Rusia.
VII. Da, au avut loc consultari moldo-romane la MAEIE al RM privind scutul. Inca un subiect care nu este tocmai de interesul publicului larg, mi se pare, dar a fost in vizorul presei. Nu cunsosc, dar imi inchipui ca s-a discutat despre detaliile amplasari scutului. Se pare ca s-a confrmat ca scutul va apara si RM, foarte bine, dar cred ca cam asta ar fi fost temele de discutat. Insa pentru ca nu stiu cine a generat aceste consultari, ma rog, mie imi scapa, nu am citit comuncatele oficiale si aici pot sa dau in bara - eu uneori accept ca dau in bara, pentru ca errore humanum est, alftel am fi roboti:) Deci imi inchipui ca si presa se intreba de aceste consultari si din aceasta cazua a si atras atentia asupra lor - si deci in stilul meu de glume caustice-ironice voi zice ca-chiar;) putem sa ne intrebam:
- era oare partea romana ingrijorata de amplasarea scutului si repercusiunile pentru Republica Moldova, sau pentru Romania,
- sau consultarile au fost initiate conform intelegerii cu SUA, parte a formalitatilor de amplasare,
- sau au cerut cei din RM asemena consultari, fie din motive de curiozitate fie din "ingrijorare" pentru impact?
Dar, va rog, nu luati aceste intrebari in serios, asa cum ziceam sunt ironic aici. Ultima data cand am venit cu glume caustico-ironice, a trebuit sa repet de 4 ori ca am glumit, chiar asa;)
VIII. Scutul va insema un interes si al SUA - efectul maxim pozitiv. Totusi exista un element care mi se pare obiectiv - guvernul SUA are o viziune poztiva fata de RM si fata de Romania. Cred ca amplasarea scutului in Romania va insemna o atentie sporita a Guvernului SUA si fata de tara noastra. Nu poti sta linistit cu un scut de acest gen si cu un vecin atat de instabil cum este RM. Deci, cred eu, implicarea SUA in tara noastra para ar trebui sa creasca - am in vedere acel efect pozitiv, de care ar trebui sa ne bucuram atat din perspectiva solutionarii conflictului transnistrea, cat si in planul retragerii trupelor ruse, dar nu in ultimul rand din perspectiva legaturilor politice ale tarii noastre cu SUA, fapt care ne va asista in integrarea in spatiul civilzational euro-atlantic. Afganistanul a fost doar un semnal, din partea Chisinaului, in aceiasi directie si nu un risc la adresa ceteteanului simplu, pentru ca el nu va fi implicat, dar despre asta poate cu vre-o alta ocazie.
Deci iata ce idei, cateodata razlete, cateodata, mai putin, am avut la tema scutului si sper ca acum este clar ca ceea ce a aparut in presa reprezenita o parte din gandurile mele, care cred ca au, de fapt, implicatii mai largi sau mai adanci:) decat cele cateva fraze care obiectiv incap intr-un reportaj.
Imi permit deci sa cer sa luati in calcul toate aceste implicatii atunci cand discutati si plasati informatii pe problema scutului anti-racheta. Sper ca sunt inteles.
Monday, January 11, 2010
Prioritati politica externa 2010
Ante scriptum - Pentru cei carora le plac glumele inclusiv cele mai cu putin gust, voi mentiona ca a REinceput circulatia unui banc (caz real, de altfel!) - un fost presedinte de colhoz a venit la o ambasada si a spus - pai daca am condus un colhoz cu 500 vaci, cat ii s conduc o ambasada de 5 oameni...
Poate nu e nimic absolut nou, insa totusi acum, cand se tot discuta posturile de ambasadori, iar "algoritmul" a revenit in zvonurile pe marginea acestui proces si multi "necunoscuti" publicului si cei departati de cele ale diplomatiei, care au "dormitat" pana acum si nu s-au facut observati in anul electoral 2009, ravnesc la aceste posturi, aceasta postare/interviu este cat se poate de valabila. Sa vedem daca vor prevala interesele de partid, prieteniile personale sau totusi profesionalismul si dedicatia democratiei. Naiv?
-----------------------------------------------------------
09 ianuarie 2010
Interviu pentru PublicaTV
Pentru expertii de politica externa din societatea civila, care sunt interesati in europenizarea Republicii Moldova, relatiile internationale au fost un subiect de importanta deosebita in anul 2009. Pornind de la intelegerea ca Republica Moldova este un stat mic, care trebuie sa fie activ in plan international pentru a atrage atentia si sustinerea cuvenita, o serie de experti au contribuit in proportie de peste 80 la suta la programul de guvernare actual, care corespunde viziunilor de europenizare a societatii. Insa, in acelasi timp, reprezentantii societatii civile ramam atenti la implmentarea acestor prioritati, la care tin foarte mult, acestea reprezentand in opinia noastra interesele a unei bune parti ai populatiei pro-europene si nu doar al partielor politice.
Astfel, prioritatile pentru anul 2010 ar trebui sa corespunda celor 5 prioriati din programul de guvernare pe relatiile - UE, Romania, Ucraina, SUA si Rusia.
Exista, insa, o prioritate care prevaleaza asupra celor cinci enumerate mai sus - relatiile cu donatorii importanti. Relatiile cu acestia nu s-au terminat in 2009, dar urmeaza a continua in 2010, injclusiv prin negocieri si dialoguri aditionale. In contextul unor discutii din Republica Moldova privind eventualitatea sau evitarea alegerilor anticipate in 2010, dialogul cu institutiile financiare internationale ar putea sa fie unul mai dificil. Astfel, realitatile interne politice de moment, neclaritatile din 2010, ar putea influenta relatia noastra cu aceste institutii si avea impact negativ chiar asupra acelor partide care actualmente inclina spre anticipate. Situatia din toamna anului 2010 ar putea fi diferita de cea de la sfarsitul anulu 2009.
Relatiile externe ale Republicii Moldova cu partenerii sai externei, astfel, sunt intr-o interconexiune stransa si nu pot fi tratate ca subiecte separate, intr-o lume unde globalizarea inseamna si interdependenta.
MAEIE - Daca sa ne referinm la necesitatile pentru implementarea politicii externe atuni pe primul loc trec
a) Asigurarea decentralizarii MAEIE, astfel incat sefii de departamente si directii sa fie mai liberi in luarea deciziilor corespunzatoare nivelului lor.
b) Pentru ca acestia sa fie capabili sa-si indeplineasca sarcinile, e nevoie ca acestia sa fie selectati din cadre bine pregatite de la MAEIE prin o eventuala evaluare, independenta - cu o comisie cu participarea unor specialisti in doemiu din sfera academica si de expertiza, inclusiv si de la MAEIE, dar intr-o proportie mai mica decat ceilalti membri independenti.
c) Ridicarea nivelului de pregatire a angajatilor MAEIE prin trimiterea lor obligatorie la cursuri de perfectionare, nu doar diplomatic, dar si in domeniul managementului.
AMBASADORII - Un element extrem de important pentru o metodologie de succes a promovarii relatiilor externe va fi felul in care vor fi desemnati viitorii ambasadori ai Republicii Moldova. Daca pana acum acestia au fost neprofesionisti, pe care i-a multumit PCRM cu o "pensie de onoare" peste hotarele tarii, ceea ce a dus la ambasada slabe, atunci acum aceste nominalizari trebuie facute in baza unor criterii profesionale clare - ar trebui sa fie numiti profesionisti in domeniu, cu experienta anterioara, [prin metoada selectarii acestora si aprobarii, asa cum se face in Europa, prin MAEIE, iar ulterior prin Comisia pentru politica externa a Parlamentului, pentru o examinarea minutioasa a cunoasterii subiectului, limbii tarii unde pleaca, etc. O astfel de practica a r duce la o crestere a profesionalismului in doemiul diplomatic si ar schimba politica externa a RM, acum cand inca mai avem o deschidere in Occident, ar care nu va dura foarte mult. In acelasi context vom mentioa si faptul ca fiecare din ambasadorii numiti va avea un rol de important pentru Republica Moldova, deoarece politica UE se face in capitalele statelor membre - astfel, doar un corp diplomatic bine pregatit, care sa corespunda criteriilor prfesionale mentionate mai sus, va putea infleuta cateodata decisiv deciziile intregii organizatii. Putem presupune ca societatea civila va urmari cu mare atentie acest proces.
Daca sa trecem la relatiile pe cele 5 prioritati, in cazul UE, pe parcursul acestui an autoritatile Republicii Moldova ar trebui sa inceapa sau deja demareaza:
1. Negocierile cu UE privind Acordul de asociere, care incep luni 11 ianuarie 2009. Ucraina negociaza aproape 3 ani un astfel de Acord. In cazul Republicii Moldova speram la un pas mai rapid, insa acesta va depinde, ca si in Ucraina, de evolutiile politice interne. Revenidn la aceasta conexiune dintre evolutiile interne si impactul relatiilor externe, daca se va merge pe formula unor alegeri anticipate, sar putea ca mersul negocierilor sa fie mai lent. In cazul evitarii alegerilor atat populatia tarii cat si o guvernare care implementeaza reforme pe parcursul a 4-5 ani ar avea de castigat. Totul insa va depinde de cum vor percepe evolutiile din Republica Moldova partenerii nostri externi. Astfel, atat in relatia cu UE cat si in relatia cu alti parteneri se resimte necesitatea implementarii cat mai curand a unei strategii de comunicare externa.
2. Negocierile privind regimul de facilitare a vizelor este un alt element important pentru cetatenii tarii, poate chiar mai de inteles decat un Acord de asociere. Negocierea si implementarea unor prevederi in ce priveste facilitarea vizelor va fi dependenta de actiunile autoritatilor tarii - asigurarea unui control adecvat asupra evidentei si calatoriilor populatiei, dar intr-o maniera europeana, nu actuala. Controlul asupra tranzitului strainilor prin RM ar fi un alt subiect de interes, inclusiv prin prisma securizarea fronitierei Republicii Moldova pe sectorul transnistrean. Aici vad un rol foarte important pentru Misiunea EUBAM. Relatiile pe acest doemniu ar putea sa evolueze pozitiv daca se va atesta o deschidere pe care ar demonstra-o autoritatile Republicii Moldova in interactiunea politiilor, serviciilor la frontiera ale tarii noastre cu cele din statele-membre UE, nu doar cu Europol sau Interpol.
In ce priveste relatiile cu Romania - semnarea parteneriatului strategic European si stabilirea unor comisii comune de consultari si lucru pe doenmnii ce tin de relatiile biltaterale, dar in primul rand de integrarea europeana.
In relatiile cu Ucraina - pentru implementarea unui parteneriat strategic, este nevoie c in paralel sa fie solutionate problemele ce tin de frontiera si pripritatea, dar si cele ce tin de implecarea Ucrainei in solutionarea conflictului transnistrean. Pornind de la ideea ca Ucraina negociaza cu UE de aproape 3 ani Acordul de asociere, precum si alte subiecte de integrare europeana, venimla cel de-al doilea element, sau constatare - expereinta acestei tari este, intr-o anumita masura, de inetres pentru autoritatile tarii noastre. Consultarile in doemniu si stabilirea unor relatii, dar nu si interedepenentei, de integrare europeana ar fi de real folos pentru viitorul ambelor tari.
In relatia cu SUA - vom merge nu doar pe formula sustinerii financiare RM de catre SUA. O relatie este un drum cu miscare in amebele sensuri. Astfel, tara noastra va interactiona cu SUA in diverse subiecte de politica externa in cadrul forurilor internationale pentru promovarea pacii, democratiei si drepturilor omului si va interactiona in acest sens in domeniul securitatii internationale in vederea eliminarii comune a riscurilor si amentintarilor pe plan global. Desi Republica Moldova este un stat mic, fiecare actiune a sa in relatia cu SUA conteaza, dup cum am vazut din reactia extrem de pozitiva a SUA fata de noua guvernare. Aceasta relatie trebuie fructificata si in conetxtul promovarii intereselor comune ale RM in asigurarea securitatii eruopene, inclusiv in zona conflictului transnistrean.
Deloc nu in ultimul rand relatia cu Rusia uremaza a fi construita in baza corectitudinii si intelegerii actiunilor Kremlinului in aceasta regiune. In doemniul relatiilor comerciale relatia trebuie sa fie una buna, dar nu si una prioritara, pentru a mentine o balanta in comertul exterior al arii naostre, dar si pentru mentinerea unor piete de desfacere profitabile intr-o meniera atenta, dar prietenoasa. In ce priveste relatia politica, urmeaza ca sa fie consultate inca o data, deja in 2010, subiectele ce tin de solutionarea conflictului transnistrean (dar nu si negociate) si retragerea trupelor ruse, pentru a evalua necesitatile de politica externa a RM in relatia sa cu Federatia Rusa si pentru a discuta subiectele cu alti parteneri importanti. Maniera in care vor fi discutate subiectele de inetres comun va fi una extrem de importanta pentru perceptia si reactiile Kremlinului.
-----------------------------------------------------------
Poate nu e nimic absolut nou, insa totusi acum, cand se tot discuta posturile de ambasadori, iar "algoritmul" a revenit in zvonurile pe marginea acestui proces si multi "necunoscuti" publicului si cei departati de cele ale diplomatiei, care au "dormitat" pana acum si nu s-au facut observati in anul electoral 2009, ravnesc la aceste posturi, aceasta postare/interviu este cat se poate de valabila. Sa vedem daca vor prevala interesele de partid, prieteniile personale sau totusi profesionalismul si dedicatia democratiei. Naiv?
-----------------------------------------------------------
09 ianuarie 2010
Interviu pentru PublicaTV
Pentru expertii de politica externa din societatea civila, care sunt interesati in europenizarea Republicii Moldova, relatiile internationale au fost un subiect de importanta deosebita in anul 2009. Pornind de la intelegerea ca Republica Moldova este un stat mic, care trebuie sa fie activ in plan international pentru a atrage atentia si sustinerea cuvenita, o serie de experti au contribuit in proportie de peste 80 la suta la programul de guvernare actual, care corespunde viziunilor de europenizare a societatii. Insa, in acelasi timp, reprezentantii societatii civile ramam atenti la implmentarea acestor prioritati, la care tin foarte mult, acestea reprezentand in opinia noastra interesele a unei bune parti ai populatiei pro-europene si nu doar al partielor politice.
Astfel, prioritatile pentru anul 2010 ar trebui sa corespunda celor 5 prioriati din programul de guvernare pe relatiile - UE, Romania, Ucraina, SUA si Rusia.
Exista, insa, o prioritate care prevaleaza asupra celor cinci enumerate mai sus - relatiile cu donatorii importanti. Relatiile cu acestia nu s-au terminat in 2009, dar urmeaza a continua in 2010, injclusiv prin negocieri si dialoguri aditionale. In contextul unor discutii din Republica Moldova privind eventualitatea sau evitarea alegerilor anticipate in 2010, dialogul cu institutiile financiare internationale ar putea sa fie unul mai dificil. Astfel, realitatile interne politice de moment, neclaritatile din 2010, ar putea influenta relatia noastra cu aceste institutii si avea impact negativ chiar asupra acelor partide care actualmente inclina spre anticipate. Situatia din toamna anului 2010 ar putea fi diferita de cea de la sfarsitul anulu 2009.
Relatiile externe ale Republicii Moldova cu partenerii sai externei, astfel, sunt intr-o interconexiune stransa si nu pot fi tratate ca subiecte separate, intr-o lume unde globalizarea inseamna si interdependenta.
MAEIE - Daca sa ne referinm la necesitatile pentru implementarea politicii externe atuni pe primul loc trec
a) Asigurarea decentralizarii MAEIE, astfel incat sefii de departamente si directii sa fie mai liberi in luarea deciziilor corespunzatoare nivelului lor.
b) Pentru ca acestia sa fie capabili sa-si indeplineasca sarcinile, e nevoie ca acestia sa fie selectati din cadre bine pregatite de la MAEIE prin o eventuala evaluare, independenta - cu o comisie cu participarea unor specialisti in doemiu din sfera academica si de expertiza, inclusiv si de la MAEIE, dar intr-o proportie mai mica decat ceilalti membri independenti.
c) Ridicarea nivelului de pregatire a angajatilor MAEIE prin trimiterea lor obligatorie la cursuri de perfectionare, nu doar diplomatic, dar si in domeniul managementului.
AMBASADORII - Un element extrem de important pentru o metodologie de succes a promovarii relatiilor externe va fi felul in care vor fi desemnati viitorii ambasadori ai Republicii Moldova. Daca pana acum acestia au fost neprofesionisti, pe care i-a multumit PCRM cu o "pensie de onoare" peste hotarele tarii, ceea ce a dus la ambasada slabe, atunci acum aceste nominalizari trebuie facute in baza unor criterii profesionale clare - ar trebui sa fie numiti profesionisti in domeniu, cu experienta anterioara, [prin metoada selectarii acestora si aprobarii, asa cum se face in Europa, prin MAEIE, iar ulterior prin Comisia pentru politica externa a Parlamentului, pentru o examinarea minutioasa a cunoasterii subiectului, limbii tarii unde pleaca, etc. O astfel de practica a r duce la o crestere a profesionalismului in doemiul diplomatic si ar schimba politica externa a RM, acum cand inca mai avem o deschidere in Occident, ar care nu va dura foarte mult. In acelasi context vom mentioa si faptul ca fiecare din ambasadorii numiti va avea un rol de important pentru Republica Moldova, deoarece politica UE se face in capitalele statelor membre - astfel, doar un corp diplomatic bine pregatit, care sa corespunda criteriilor prfesionale mentionate mai sus, va putea infleuta cateodata decisiv deciziile intregii organizatii. Putem presupune ca societatea civila va urmari cu mare atentie acest proces.
Daca sa trecem la relatiile pe cele 5 prioritati, in cazul UE, pe parcursul acestui an autoritatile Republicii Moldova ar trebui sa inceapa sau deja demareaza:
1. Negocierile cu UE privind Acordul de asociere, care incep luni 11 ianuarie 2009. Ucraina negociaza aproape 3 ani un astfel de Acord. In cazul Republicii Moldova speram la un pas mai rapid, insa acesta va depinde, ca si in Ucraina, de evolutiile politice interne. Revenidn la aceasta conexiune dintre evolutiile interne si impactul relatiilor externe, daca se va merge pe formula unor alegeri anticipate, sar putea ca mersul negocierilor sa fie mai lent. In cazul evitarii alegerilor atat populatia tarii cat si o guvernare care implementeaza reforme pe parcursul a 4-5 ani ar avea de castigat. Totul insa va depinde de cum vor percepe evolutiile din Republica Moldova partenerii nostri externi. Astfel, atat in relatia cu UE cat si in relatia cu alti parteneri se resimte necesitatea implementarii cat mai curand a unei strategii de comunicare externa.
2. Negocierile privind regimul de facilitare a vizelor este un alt element important pentru cetatenii tarii, poate chiar mai de inteles decat un Acord de asociere. Negocierea si implementarea unor prevederi in ce priveste facilitarea vizelor va fi dependenta de actiunile autoritatilor tarii - asigurarea unui control adecvat asupra evidentei si calatoriilor populatiei, dar intr-o maniera europeana, nu actuala. Controlul asupra tranzitului strainilor prin RM ar fi un alt subiect de interes, inclusiv prin prisma securizarea fronitierei Republicii Moldova pe sectorul transnistrean. Aici vad un rol foarte important pentru Misiunea EUBAM. Relatiile pe acest doemniu ar putea sa evolueze pozitiv daca se va atesta o deschidere pe care ar demonstra-o autoritatile Republicii Moldova in interactiunea politiilor, serviciilor la frontiera ale tarii noastre cu cele din statele-membre UE, nu doar cu Europol sau Interpol.
In ce priveste relatiile cu Romania - semnarea parteneriatului strategic European si stabilirea unor comisii comune de consultari si lucru pe doenmnii ce tin de relatiile biltaterale, dar in primul rand de integrarea europeana.
In relatiile cu Ucraina - pentru implementarea unui parteneriat strategic, este nevoie c in paralel sa fie solutionate problemele ce tin de frontiera si pripritatea, dar si cele ce tin de implecarea Ucrainei in solutionarea conflictului transnistrean. Pornind de la ideea ca Ucraina negociaza cu UE de aproape 3 ani Acordul de asociere, precum si alte subiecte de integrare europeana, venimla cel de-al doilea element, sau constatare - expereinta acestei tari este, intr-o anumita masura, de inetres pentru autoritatile tarii noastre. Consultarile in doemniu si stabilirea unor relatii, dar nu si interedepenentei, de integrare europeana ar fi de real folos pentru viitorul ambelor tari.
In relatia cu SUA - vom merge nu doar pe formula sustinerii financiare RM de catre SUA. O relatie este un drum cu miscare in amebele sensuri. Astfel, tara noastra va interactiona cu SUA in diverse subiecte de politica externa in cadrul forurilor internationale pentru promovarea pacii, democratiei si drepturilor omului si va interactiona in acest sens in domeniul securitatii internationale in vederea eliminarii comune a riscurilor si amentintarilor pe plan global. Desi Republica Moldova este un stat mic, fiecare actiune a sa in relatia cu SUA conteaza, dup cum am vazut din reactia extrem de pozitiva a SUA fata de noua guvernare. Aceasta relatie trebuie fructificata si in conetxtul promovarii intereselor comune ale RM in asigurarea securitatii eruopene, inclusiv in zona conflictului transnistrean.
Deloc nu in ultimul rand relatia cu Rusia uremaza a fi construita in baza corectitudinii si intelegerii actiunilor Kremlinului in aceasta regiune. In doemniul relatiilor comerciale relatia trebuie sa fie una buna, dar nu si una prioritara, pentru a mentine o balanta in comertul exterior al arii naostre, dar si pentru mentinerea unor piete de desfacere profitabile intr-o meniera atenta, dar prietenoasa. In ce priveste relatia politica, urmeaza ca sa fie consultate inca o data, deja in 2010, subiectele ce tin de solutionarea conflictului transnistrean (dar nu si negociate) si retragerea trupelor ruse, pentru a evalua necesitatile de politica externa a RM in relatia sa cu Federatia Rusa si pentru a discuta subiectele cu alti parteneri importanti. Maniera in care vor fi discutate subiectele de inetres comun va fi una extrem de importanta pentru perceptia si reactiile Kremlinului.
-----------------------------------------------------------
Thursday, December 3, 2009
Sfârşit de an - început de integrare europeană
TIMPUL
SUPLIMENT - INTEGRARE EUROPEANĂ PAS CU PAS
Vineri, 27 Noiembrie 2009
http://europa.timpul.md/article/2009/11/27/1482
Sfârşit de an - început de integrare europeană
„Mimarea procesului de integrare europeană de către actuala guvernare” şi reducerea procesului „de integrare europeană doar la cooperarea cu România, făcând ţara ostaticul intereselor statului vecin”. Acestea sunt afirmaţiile din 3 noiembrie 2009 ale Partidului Comuniştilor din RM - „acuzaţii” grave pentru Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE), aflată la guvernare, care crede că este pe calea deblocării procesului de integrare europeană a R. Moldova.
Să examinăm mai îndeaproape ce se întâmplă, totuşi, în integrarea europeană a ţării şi să vedem dacă mergem în Europa fără vize şi ce trebuie să facem pentru aceasta. Să examinăm dacă vom avea acorduri noi cu UE în locul unor planuri de acţiuni neîndeplinite sau dacă aceste presupuse „cedări” sunt într-adevăr reale sau imaginare - eventual, o parte a unei retorici electorale a PCRM.
CINE PROVOACĂ INSTABILITATE POLITICĂ ÎN MOLDOVA? În ultimii câţiva ani, guvernarea comunistă de la Chişinău a refuzat să negocieze cu Bucureştiul mai multe subiecte ce ţin de relaţiile bilaterale, dar şi de o posibilă susţinere pentru integrarea europeană a R. Moldova de către România. Mai mult, PCRM a blocat semnarea Convenţiei privind micul trafic de frontieră, motivând că nu putem semna o convenţie privind traficul la frontieră când România nu recunoaşte frontiera. Oare? În realitate, România a recunoscut R. Moldova odată cu proclamarea Independenţei sale, în cadrul frontierelor existente, aşa cum au presupus şi principiile europene reiterate în cadrul OSCE după destrămarea URSS.
Acordurile pe subiectul frontierei au fost aproape de încheiere, însă au fost blocate de PCRM prin retorica despre nerecunoaşterea ţării pentru faptul că nu este încă semnat Tratatul de bază. Dacă nu una, atunci alta... În asemenea circumstanţe era clar că afirmaţiile PCRM serveau relaţia lui electorală cu Rusia, care e atentă la orice apropiere dintre România şi R. Moldova. Acelaşi lucru se întâmplă şi acum, în noiembrie 2009 - PCRM, chiar şi după vizita liderului său la Moscova, încearcă să-şi demonstreze loialitatea faţă de Kremlin, pentru a-şi asigura susţinerea pentru presupusele alegeri anticipate, care sunt promovate de comunişti. Astfel, întrebările „cine provoacă instabilitate politică în RM?” şi „cum este utilizat subiectul european?” sunt mai mult retorice.
Din perspectiva integrării europene, însă, presupusele alegeri anticipate pot fi importante pentru PCRM şi AIE. Fostul partid de guvernământ utilizează un discurs pro-european la fel de lipsit de un conţinut clar, ca şi până acum. Drept exemplu servesc afirmaţii precum: „Actuala guvernare nu are un plan de acţiuni în procesul de integrare europeană”... În realitate, actuala guvernare a fost blocată de PCRM în parlament şi nu a avut timp să-şi organizeze activităţile interguvernamentale pe integrare europeană ori să ajungă la reformarea structurilor inerte moştenite de la PCRM, ce ar fi trebuit să se ocupe de integrarea europeană. Pe lângă acest blocaj politic şi organizaţional, prin care se încearcă deformarea procesului de europenizare a ţării, vom încerca să analizăm şi progresele concrete, ce se atestă în ciuda unor astfel de bariere.
DEPARTE DE PRINCIPIUL DE BUNĂ VECINĂTATE... Convenţia privind micul trafic de frontieră a fost un alt document nesemnat de guvernul comunist. Cetăţenii RM din zona de frontieră şi adiacentă acesteia au fost lipsiţi de guvernarea anterioară de posibilitatea de a călători în zona echivalentă din România, cel puţin, pentru a asigura un comerţ cu amănuntul necesar oamenilor simpli, sau pentru a le oferi şanse de a găsi de lucru sau a practica businessul mic. Foarte curând după învestirea noului guvern, Convenţia a fost negociată de R. Moldova şi România, oferind cetăţeanului simplu posibilitatea să găsească mai multe oportunităţi financiare pe timp de criză. PCRM a mai declarat despre Convenţie că „nu sunt cunoscute prevederile” acesteia.
În realitate, PCRM a ţinut în mână acest document chiar în perioada când refuza să-l semneze... Însă cel mai important e altceva - acest document reprezintă o Convenţie-cadru a UE, nu a României. Astfel de convenţii au fost semnate de majoritatea, dacă nu chiar de toate statele membre ale UE, reprezentând principiul de bună vecinătate pe care Uniunea îl promovează în relaţiile cu vecinii. Până la urmă, nu România, ci chiar UE le permite cetăţenilor R. Moldova să intre fără vize pe teritoriul său, spre deosebire de PCRM care îşi blocase cetăţenii, prezentând relaţia cu UE ca pe o relaţie în care România nici nu ar exista şi nici nu ar fi vecină a R. Moldova. Departe de acel principiu de bună-vecinătate caracteristic UE...
Un an în Parteneriatul de Mobilitate RM-UE
PAŞI MICI CARE REZOLVĂ PROBLEME MARI. Problema vizelor nu se rezumă la zona de frontieră. Cetăţenii R. Moldova şi noile autorităţi de la Chişinău îşi doresc să călătorească în Europa fără vize. O bună parte a electoratului activ din ţara noastră se află deja în UE. Subiectul vizelor, însă, are conotaţii mai serioase decât cel al Convenţiei privind micul trafic de frontieră. Pentru a scuti cetăţenii de vize, UE şi R. Moldova vor trebui să se concentreze pe asigurarea unor frontiere ale ţării noastre care să fie impenetrabile, pe cât e posibil, pentru traficul ilegal de orice natură. În acest sens, UE va putea să asiste R. Moldova în securizarea frontierei sale cu Ucraina, inclusiv pe sectorul transnistrean.
Astfel, Uniunea va putea să contribuie, poate pe neaşteptate, la soluţionarea conflictului transnistrean, dar şi să facă cetăţenia R. Moldova mai atractivă pentru cetăţenii noştri din această zonă. O astfel de evoluţie ar fi una într-adevăr pozitivă pentru R. Moldova, după mulţi ani de stagnare şi regrese în procesul de soluţionare transnistreană. Va fi nevoie şi de Ucraina în acest proces, astfel conectând strategic încă un vecin important pentru ţara noastră şi viitorul european. Sunt paşi înainte ce ar rezolva mai multe probleme pentru toţi cetăţenii ţării, dar care vor presupune şi eforturi, şi timp pentru realizarea acestui deziderat de călătorii fără vize şi unificare a ţării într-un spaţiu european.
RISCUL UNUI PARCURS EUROPEAN FRÂNT. În fine, credem că noua guvernare AIE a pornit la scrierea „i”-ului din procesul de integrare a noastră europeană, prin faptul că a ajuns să înceapă negocierile Acordului de Asociere cu UE. Procesul de negocieri este anevoios, va dura, dar fiind precursorul unei reforme europene adevărate, este necesar. Şi, dacă ne amintim bine, UE nu a fost pregătită să negocieze acest acord cu guvernarea anterioară, care declara UE prioritate, dar prefera „lucoarea de la răsărit”. UE a aşteptat o stabilizare relativă a situaţiei politice din R. Moldova.
Procesul de integrare europeană adevărată, prin fapte şi nu declaraţii, a început. Noul guvern a reuşit semnarea Convenţiei privind micul trafic de frontieră, au fost transmise primele semnale de parteneriat către Ucraina, UE a deblocat ajutorul financiar pentru ţara noastră, deja în octombrie Bruxellesul a invitat noua guvernare să efectueze prima sa vizită la UE, începe procesul tehnic de negociere a noului Acord cu UE.
Declaraţiile politice inflamatorii, diferite de realităţi, nu fac bine stabilităţii ţării. Alegerile parlamentare şi cele anticipate au fost deja suficiente pentru o ţară în criză. Alegerile parţial libere şi incorecte nu sunt suficient de bune pentru un stat european şi contravin ideii de europenizare. E timpul ca să mergem în Europa. O bună parte din societate, experţii şi organizaţiile din societatea civilă, speră într-o democratizare şi europenizare a R. Moldova. O astfel de democratizare, însă, nu se poate produce dacă vom fi martori ai unor blocaje constituţionale ale PCRM, al căror rezultat ar putea fi un parcurs european frânt al R. Moldova.
Vlad Lupan, expert independent
Nu mai dati click pe Read more.
SUPLIMENT - INTEGRARE EUROPEANĂ PAS CU PAS
Vineri, 27 Noiembrie 2009
http://europa.timpul.md/article/2009/11/27/1482
Sfârşit de an - început de integrare europeană
„Mimarea procesului de integrare europeană de către actuala guvernare” şi reducerea procesului „de integrare europeană doar la cooperarea cu România, făcând ţara ostaticul intereselor statului vecin”. Acestea sunt afirmaţiile din 3 noiembrie 2009 ale Partidului Comuniştilor din RM - „acuzaţii” grave pentru Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE), aflată la guvernare, care crede că este pe calea deblocării procesului de integrare europeană a R. Moldova.
Să examinăm mai îndeaproape ce se întâmplă, totuşi, în integrarea europeană a ţării şi să vedem dacă mergem în Europa fără vize şi ce trebuie să facem pentru aceasta. Să examinăm dacă vom avea acorduri noi cu UE în locul unor planuri de acţiuni neîndeplinite sau dacă aceste presupuse „cedări” sunt într-adevăr reale sau imaginare - eventual, o parte a unei retorici electorale a PCRM.
CINE PROVOACĂ INSTABILITATE POLITICĂ ÎN MOLDOVA? În ultimii câţiva ani, guvernarea comunistă de la Chişinău a refuzat să negocieze cu Bucureştiul mai multe subiecte ce ţin de relaţiile bilaterale, dar şi de o posibilă susţinere pentru integrarea europeană a R. Moldova de către România. Mai mult, PCRM a blocat semnarea Convenţiei privind micul trafic de frontieră, motivând că nu putem semna o convenţie privind traficul la frontieră când România nu recunoaşte frontiera. Oare? În realitate, România a recunoscut R. Moldova odată cu proclamarea Independenţei sale, în cadrul frontierelor existente, aşa cum au presupus şi principiile europene reiterate în cadrul OSCE după destrămarea URSS.
Acordurile pe subiectul frontierei au fost aproape de încheiere, însă au fost blocate de PCRM prin retorica despre nerecunoaşterea ţării pentru faptul că nu este încă semnat Tratatul de bază. Dacă nu una, atunci alta... În asemenea circumstanţe era clar că afirmaţiile PCRM serveau relaţia lui electorală cu Rusia, care e atentă la orice apropiere dintre România şi R. Moldova. Acelaşi lucru se întâmplă şi acum, în noiembrie 2009 - PCRM, chiar şi după vizita liderului său la Moscova, încearcă să-şi demonstreze loialitatea faţă de Kremlin, pentru a-şi asigura susţinerea pentru presupusele alegeri anticipate, care sunt promovate de comunişti. Astfel, întrebările „cine provoacă instabilitate politică în RM?” şi „cum este utilizat subiectul european?” sunt mai mult retorice.
Din perspectiva integrării europene, însă, presupusele alegeri anticipate pot fi importante pentru PCRM şi AIE. Fostul partid de guvernământ utilizează un discurs pro-european la fel de lipsit de un conţinut clar, ca şi până acum. Drept exemplu servesc afirmaţii precum: „Actuala guvernare nu are un plan de acţiuni în procesul de integrare europeană”... În realitate, actuala guvernare a fost blocată de PCRM în parlament şi nu a avut timp să-şi organizeze activităţile interguvernamentale pe integrare europeană ori să ajungă la reformarea structurilor inerte moştenite de la PCRM, ce ar fi trebuit să se ocupe de integrarea europeană. Pe lângă acest blocaj politic şi organizaţional, prin care se încearcă deformarea procesului de europenizare a ţării, vom încerca să analizăm şi progresele concrete, ce se atestă în ciuda unor astfel de bariere.
DEPARTE DE PRINCIPIUL DE BUNĂ VECINĂTATE... Convenţia privind micul trafic de frontieră a fost un alt document nesemnat de guvernul comunist. Cetăţenii RM din zona de frontieră şi adiacentă acesteia au fost lipsiţi de guvernarea anterioară de posibilitatea de a călători în zona echivalentă din România, cel puţin, pentru a asigura un comerţ cu amănuntul necesar oamenilor simpli, sau pentru a le oferi şanse de a găsi de lucru sau a practica businessul mic. Foarte curând după învestirea noului guvern, Convenţia a fost negociată de R. Moldova şi România, oferind cetăţeanului simplu posibilitatea să găsească mai multe oportunităţi financiare pe timp de criză. PCRM a mai declarat despre Convenţie că „nu sunt cunoscute prevederile” acesteia.
În realitate, PCRM a ţinut în mână acest document chiar în perioada când refuza să-l semneze... Însă cel mai important e altceva - acest document reprezintă o Convenţie-cadru a UE, nu a României. Astfel de convenţii au fost semnate de majoritatea, dacă nu chiar de toate statele membre ale UE, reprezentând principiul de bună vecinătate pe care Uniunea îl promovează în relaţiile cu vecinii. Până la urmă, nu România, ci chiar UE le permite cetăţenilor R. Moldova să intre fără vize pe teritoriul său, spre deosebire de PCRM care îşi blocase cetăţenii, prezentând relaţia cu UE ca pe o relaţie în care România nici nu ar exista şi nici nu ar fi vecină a R. Moldova. Departe de acel principiu de bună-vecinătate caracteristic UE...
Un an în Parteneriatul de Mobilitate RM-UE
PAŞI MICI CARE REZOLVĂ PROBLEME MARI. Problema vizelor nu se rezumă la zona de frontieră. Cetăţenii R. Moldova şi noile autorităţi de la Chişinău îşi doresc să călătorească în Europa fără vize. O bună parte a electoratului activ din ţara noastră se află deja în UE. Subiectul vizelor, însă, are conotaţii mai serioase decât cel al Convenţiei privind micul trafic de frontieră. Pentru a scuti cetăţenii de vize, UE şi R. Moldova vor trebui să se concentreze pe asigurarea unor frontiere ale ţării noastre care să fie impenetrabile, pe cât e posibil, pentru traficul ilegal de orice natură. În acest sens, UE va putea să asiste R. Moldova în securizarea frontierei sale cu Ucraina, inclusiv pe sectorul transnistrean.
Astfel, Uniunea va putea să contribuie, poate pe neaşteptate, la soluţionarea conflictului transnistrean, dar şi să facă cetăţenia R. Moldova mai atractivă pentru cetăţenii noştri din această zonă. O astfel de evoluţie ar fi una într-adevăr pozitivă pentru R. Moldova, după mulţi ani de stagnare şi regrese în procesul de soluţionare transnistreană. Va fi nevoie şi de Ucraina în acest proces, astfel conectând strategic încă un vecin important pentru ţara noastră şi viitorul european. Sunt paşi înainte ce ar rezolva mai multe probleme pentru toţi cetăţenii ţării, dar care vor presupune şi eforturi, şi timp pentru realizarea acestui deziderat de călătorii fără vize şi unificare a ţării într-un spaţiu european.
RISCUL UNUI PARCURS EUROPEAN FRÂNT. În fine, credem că noua guvernare AIE a pornit la scrierea „i”-ului din procesul de integrare a noastră europeană, prin faptul că a ajuns să înceapă negocierile Acordului de Asociere cu UE. Procesul de negocieri este anevoios, va dura, dar fiind precursorul unei reforme europene adevărate, este necesar. Şi, dacă ne amintim bine, UE nu a fost pregătită să negocieze acest acord cu guvernarea anterioară, care declara UE prioritate, dar prefera „lucoarea de la răsărit”. UE a aşteptat o stabilizare relativă a situaţiei politice din R. Moldova.
Procesul de integrare europeană adevărată, prin fapte şi nu declaraţii, a început. Noul guvern a reuşit semnarea Convenţiei privind micul trafic de frontieră, au fost transmise primele semnale de parteneriat către Ucraina, UE a deblocat ajutorul financiar pentru ţara noastră, deja în octombrie Bruxellesul a invitat noua guvernare să efectueze prima sa vizită la UE, începe procesul tehnic de negociere a noului Acord cu UE.
Declaraţiile politice inflamatorii, diferite de realităţi, nu fac bine stabilităţii ţării. Alegerile parlamentare şi cele anticipate au fost deja suficiente pentru o ţară în criză. Alegerile parţial libere şi incorecte nu sunt suficient de bune pentru un stat european şi contravin ideii de europenizare. E timpul ca să mergem în Europa. O bună parte din societate, experţii şi organizaţiile din societatea civilă, speră într-o democratizare şi europenizare a R. Moldova. O astfel de democratizare, însă, nu se poate produce dacă vom fi martori ai unor blocaje constituţionale ale PCRM, al căror rezultat ar putea fi un parcurs european frânt al R. Moldova.
Vlad Lupan, expert independent
Nu mai dati click pe Read more.
Tuesday, November 17, 2009
De ce este nevoie de o reforma constitutionala?
Constitutia din 1994 nu-i valabila, deci nici prevederile alegerii presedintelui nu sunt valabile?
Iarasi intarzii cu postarile, dar ultima vreme, dupa lucru asupra unor idei in domeniul reformei sectorului de securitate, am prins un pic de timp sa ma concentrez pe ideea Reformei Constitutionale.
Iata ca aceasta idee, care totusi nu-mi apartine, dar mi se pare interesanta, a inceput sa dea semne mai pronuntate de viata si, in rezultat, am participat la o emisiune a Mairanei Rata la Jurnal TV inca pe 11 noiembrie (vezi link la sfarsitul postarii), ca totul sa culmineze, pentru public evident, cu masa rotunda privind reforma constitutionala, organizata de IDIS-Viitorul la 13 noiembrie 2009. La eveniment, spre mirarea tuturor (sau, cine stie, poate nu chiar a tuturor), a venit si Mihai Ghimpu, Presedintele Parlamentului, dar si Alexandru Tanase, Ministrul Justitiei. Deci treaba se ingroasa - mai mult Ghimpu confirma ca aceasta discutie ne poarta in acesiasi directie cu asul lui din maneca pentru alegerea presedintelui. Totusi, atat Tanase, ok, si eu, sugeram ca reforma constitutionala este necesara indiferent de situatia politica de moment si este un element supra-momentan, daca pot sa zic asa.
Esenta ideii - Constitutia din 1994 nu a fost trecuta prin referendum, desi depuatii s-ar fi obligat sa o faca. Nu-i referendum, nu-i...
Daca e asa si tind sa cred ca este - ori daca nu au fost respectate normele constitutionale general acceptate si chiar stipulate de parlamentul din 1994, aceasta lege nu este valabila - atunci inseamna ca si prevederile privind alegerea presedinteului nici ele nu sunt valabile!
Insa pentru o noua Constitutie e nevoie de un nou Cod Electoral in primul rand. Activitatile mele de monitorizare electorala pe parcursul ultimilor 11 ani ma impun sa fiu interesat si in subiectul Codului electoral. Am anumite idei in acest sens si, iata ca aud despre faptul ca anumite propuneri deja sunt colectate in Parlament, desi nu stiu cu siguranta. Sa vedem daca pot afla.
Totusi, ca sa discutam detaliile reformei constitutionale si pentru ca sa aduc in vizor necesitatea modificarii Codului electoral, am participat la un interviu de Vasile Botnaru, evident la Europa Libera, impreuna cu Victor Popa, profesor in drept constitutional si Corneliu Ciurea, comentator politic. Pentru dialoul nostru relatat de Agentia Info-Prim Neo click pe Read More - aici ->
Info_prim Neo
http://www.info-prim.md/?x=&y=27055
Experţii admit posibilitatea modificării Constituţiei timp de un an
2009-11-16/07:27 Experţi din câteva domenii admit posibilitatea modificării actualei Constituţii a R. Moldova timp de un an, în calitate de soluţie pentru depăşirea crizei politice legate de nealegerea şefului statului de către parlament, notează Info-Prim Neo cu referire la Radio Europa Liberă.
Profesorul Victor Popa, doctor habilitat în dreptul constitutional spune că încă din anul 2000, când a fost modificată Constituţia pentru a schimba regimul de guvernare din semi-prezidenţial în parlamentar, era clar că prevederea de a alege preşedintele ţării cu 3/5 din voturile deputaţilor înseamnă o „bombă” plasată sub sistemul politic al ţării care mai devreme sau mai târziu va exploda. „Şi iată că a venit anul 2009, au venit alegerile parlamentare din aprlie, şi această bombă nu a întirziat să explodeze. Cei care pătimesc cel mai mult sunt cetăţenii. Pentru că un an întreg nu avem stabilitate în tara, nu avem preşedinte, avem un parlament instabil, poate sa pice si guvernul în cazul dacă nu se alege iarăşi preşedintele”.
Potrivit lui Victor Popa, eventuala reformă constituţională îşi găseşte justificare şi argumentare în practica internaţională. „În Germania, de exemplu, şeful statului este ales cu majoritatea de voturi date de membrii corpului electoral, să zicem aşa, pentru că la alegere participă deputaţii Bundestagului şi reprezentanţii Bundestagurilor din landuri. În Italia preşedintele se alege cu 2/3, dar în turul trei şeful statului este ales cu câte voturi a obtinut. În Grecia, dacă preşedintele nu este ales de două ori, cu doua treimi de voturi, parlamentul se dizolva. Dar noul parlament alege şeful statului cu majoritatea de voturi sau cine a obţinut mai mult. Deci, putem sa enumerăm mai multe state care stabilesc o majoritatea calificată în turul intâi, după care o scad consecutiv în turul doi şi trei ca din trei încercări şeful statului să fie ales. Este un lucru normal, firesc pentru orice democratie”.
Expertul independent Vlad Lupan spune că, de regulă, necesitatea schimbării legislaţiei apare în momente de criză. „Constituţia din 1994 a fost pregatită, practic, pentru o republică semiprezidenţială. După care în 2000 se shimbă lucrurile şi ţara este schimbată într-o republică parlamentară doar printr-un singur articol. Esenţa nu este modificată. Crizele politice care au generat acest lucru şi care au urmat, cu siguranţă au produs şi necesitatea schimbării Constituţiei. De ce acum? Pentru ca acum există acea combinaţie dintre voinţa politică, a bunei păţi a clasei poltiice şi a specialiştilor ţn domeniu”, afirmă expertul.
Politologul Corneliu Ciurea, expert specializat pe detectarea focarelor de conflicte socio-politice susţine că va trebui să fie stabilită o foaie de parcurs a felului cum poate fi modificată sau schimbată Constituţia. „Pentru că felul în care se produce astăzi referendumul nu ne permite să modificam Constituţia. Sunt doua majorităţi calificate de 60 la sută pentru participare şi pentru ca referendumul să fie valabil, e nevoie de 50 plus unu din cei înscrişi pe liste. Ceea ce în conditiile actuale este imposibil de atins. Deci, schimbarea Constituţiei va presupune şi schimbarea unui numar important de prevederi din Codul electoral. Ceea ce va însemna, de fapt, o micşorare a majorităţilor necesare pentru adoptarea Constituţiei. Ceaea ce puţin delegitimează însăşi procesul. Dar se pot face aceste sacrifii, desigur, cu condiţia ca ele să fie sprijinite de societate, în primul rând, şi de partide politice, în al doilea.
Experţii au avut un punct de vedere comun privind perioada de jumătate de an-un an în care pot fi realizate modificările în Constituţie sau schimbarea totală a ei.
Potrivit lui Victor Popa, într-o lună-două poate fi pus în discuţie noul proiect de Constituţie pornind dezbateri publice, avizarea în diferite instanţe naţionale şi internaţionale. După aceasta, parlamentul va purcede la examinarea proiectului ca, ulterior, să fie supus refernedumului, în termeni stabiliţi de Codul electoral.
Vlad Lupan afirmă că, în calitate de primă mişcare, trebuie modificat Codul electoral, pentru ca prin parlament nu se poate obţine modificarea Constituţiei. „Deci, trebuie făcut prin referendum sau prin adunarea semnăturilor. Din punct de vedere practic, pe parcursul a jumtate de an, Constituţia poate să fie gata şi pe parcursul unui an ea poate să fie si adoptată. Aceasta se va întâmpla exact în perioada în care în care am fi avut alegeri anticipate. De ce să ai alegeri anticipate, daca poti să ai o Constituţie modificată pentru a putea fi ales preşedintele?
În acelaşi timp, Corneliu Ciurea le aminteşte partidelor politice care constituie guvernarea de astăzi despre opţiunile lor din campania electorală privind alegerea şefului statului. „Nu ştiu de ce ne scapă din vedere ceea ce au declarat toate partidele aflate la guvernare. Ele vroiau un preşedinte ales de popor. Observ acum că accentele se schimbă şi virează în direcţia unui preşedinte ales în continuare de parlament, dar cu o majoritate mai mică. Ceea ce mi se pare cel putin discutabil”, declară expertul.
Si daca va mai intereseaza toate emisiunile si aveti timp, iata adresele de la JurnalTV si Radio Europa Libera la care puteti asculta interviurile in intregime si cu clarificari:
JurnalTV - versiunea video cu 2 zile inaintea prezentarii de la IDIS: Asul lui Ghimpu – o nouă Constituţie?
Versiunea scrisa a interviului la Radio Europa Libera: Amendarea punctuală a Constituţiei sau rescrierea legii fundamentale?
Versiunea audio a interviului la Radio Europa Libera: Revenirea la normalitatea constitutionala.
Iarasi intarzii cu postarile, dar ultima vreme, dupa lucru asupra unor idei in domeniul reformei sectorului de securitate, am prins un pic de timp sa ma concentrez pe ideea Reformei Constitutionale.
Iata ca aceasta idee, care totusi nu-mi apartine, dar mi se pare interesanta, a inceput sa dea semne mai pronuntate de viata si, in rezultat, am participat la o emisiune a Mairanei Rata la Jurnal TV inca pe 11 noiembrie (vezi link la sfarsitul postarii), ca totul sa culmineze, pentru public evident, cu masa rotunda privind reforma constitutionala, organizata de IDIS-Viitorul la 13 noiembrie 2009. La eveniment, spre mirarea tuturor (sau, cine stie, poate nu chiar a tuturor), a venit si Mihai Ghimpu, Presedintele Parlamentului, dar si Alexandru Tanase, Ministrul Justitiei. Deci treaba se ingroasa - mai mult Ghimpu confirma ca aceasta discutie ne poarta in acesiasi directie cu asul lui din maneca pentru alegerea presedintelui. Totusi, atat Tanase, ok, si eu, sugeram ca reforma constitutionala este necesara indiferent de situatia politica de moment si este un element supra-momentan, daca pot sa zic asa.
Esenta ideii - Constitutia din 1994 nu a fost trecuta prin referendum, desi depuatii s-ar fi obligat sa o faca. Nu-i referendum, nu-i...
Daca e asa si tind sa cred ca este - ori daca nu au fost respectate normele constitutionale general acceptate si chiar stipulate de parlamentul din 1994, aceasta lege nu este valabila - atunci inseamna ca si prevederile privind alegerea presedinteului nici ele nu sunt valabile!
Insa pentru o noua Constitutie e nevoie de un nou Cod Electoral in primul rand. Activitatile mele de monitorizare electorala pe parcursul ultimilor 11 ani ma impun sa fiu interesat si in subiectul Codului electoral. Am anumite idei in acest sens si, iata ca aud despre faptul ca anumite propuneri deja sunt colectate in Parlament, desi nu stiu cu siguranta. Sa vedem daca pot afla.
Totusi, ca sa discutam detaliile reformei constitutionale si pentru ca sa aduc in vizor necesitatea modificarii Codului electoral, am participat la un interviu de Vasile Botnaru, evident la Europa Libera, impreuna cu Victor Popa, profesor in drept constitutional si Corneliu Ciurea, comentator politic. Pentru dialoul nostru relatat de Agentia Info-Prim Neo click pe Read More - aici ->
Info_prim Neo
http://www.info-prim.md/?x=&y=27055
Experţii admit posibilitatea modificării Constituţiei timp de un an
2009-11-16/07:27 Experţi din câteva domenii admit posibilitatea modificării actualei Constituţii a R. Moldova timp de un an, în calitate de soluţie pentru depăşirea crizei politice legate de nealegerea şefului statului de către parlament, notează Info-Prim Neo cu referire la Radio Europa Liberă.
Profesorul Victor Popa, doctor habilitat în dreptul constitutional spune că încă din anul 2000, când a fost modificată Constituţia pentru a schimba regimul de guvernare din semi-prezidenţial în parlamentar, era clar că prevederea de a alege preşedintele ţării cu 3/5 din voturile deputaţilor înseamnă o „bombă” plasată sub sistemul politic al ţării care mai devreme sau mai târziu va exploda. „Şi iată că a venit anul 2009, au venit alegerile parlamentare din aprlie, şi această bombă nu a întirziat să explodeze. Cei care pătimesc cel mai mult sunt cetăţenii. Pentru că un an întreg nu avem stabilitate în tara, nu avem preşedinte, avem un parlament instabil, poate sa pice si guvernul în cazul dacă nu se alege iarăşi preşedintele”.
Potrivit lui Victor Popa, eventuala reformă constituţională îşi găseşte justificare şi argumentare în practica internaţională. „În Germania, de exemplu, şeful statului este ales cu majoritatea de voturi date de membrii corpului electoral, să zicem aşa, pentru că la alegere participă deputaţii Bundestagului şi reprezentanţii Bundestagurilor din landuri. În Italia preşedintele se alege cu 2/3, dar în turul trei şeful statului este ales cu câte voturi a obtinut. În Grecia, dacă preşedintele nu este ales de două ori, cu doua treimi de voturi, parlamentul se dizolva. Dar noul parlament alege şeful statului cu majoritatea de voturi sau cine a obţinut mai mult. Deci, putem sa enumerăm mai multe state care stabilesc o majoritatea calificată în turul intâi, după care o scad consecutiv în turul doi şi trei ca din trei încercări şeful statului să fie ales. Este un lucru normal, firesc pentru orice democratie”.
Expertul independent Vlad Lupan spune că, de regulă, necesitatea schimbării legislaţiei apare în momente de criză. „Constituţia din 1994 a fost pregatită, practic, pentru o republică semiprezidenţială. După care în 2000 se shimbă lucrurile şi ţara este schimbată într-o republică parlamentară doar printr-un singur articol. Esenţa nu este modificată. Crizele politice care au generat acest lucru şi care au urmat, cu siguranţă au produs şi necesitatea schimbării Constituţiei. De ce acum? Pentru ca acum există acea combinaţie dintre voinţa politică, a bunei păţi a clasei poltiice şi a specialiştilor ţn domeniu”, afirmă expertul.
Politologul Corneliu Ciurea, expert specializat pe detectarea focarelor de conflicte socio-politice susţine că va trebui să fie stabilită o foaie de parcurs a felului cum poate fi modificată sau schimbată Constituţia. „Pentru că felul în care se produce astăzi referendumul nu ne permite să modificam Constituţia. Sunt doua majorităţi calificate de 60 la sută pentru participare şi pentru ca referendumul să fie valabil, e nevoie de 50 plus unu din cei înscrişi pe liste. Ceea ce în conditiile actuale este imposibil de atins. Deci, schimbarea Constituţiei va presupune şi schimbarea unui numar important de prevederi din Codul electoral. Ceea ce va însemna, de fapt, o micşorare a majorităţilor necesare pentru adoptarea Constituţiei. Ceaea ce puţin delegitimează însăşi procesul. Dar se pot face aceste sacrifii, desigur, cu condiţia ca ele să fie sprijinite de societate, în primul rând, şi de partide politice, în al doilea.
Experţii au avut un punct de vedere comun privind perioada de jumătate de an-un an în care pot fi realizate modificările în Constituţie sau schimbarea totală a ei.
Potrivit lui Victor Popa, într-o lună-două poate fi pus în discuţie noul proiect de Constituţie pornind dezbateri publice, avizarea în diferite instanţe naţionale şi internaţionale. După aceasta, parlamentul va purcede la examinarea proiectului ca, ulterior, să fie supus refernedumului, în termeni stabiliţi de Codul electoral.
Vlad Lupan afirmă că, în calitate de primă mişcare, trebuie modificat Codul electoral, pentru ca prin parlament nu se poate obţine modificarea Constituţiei. „Deci, trebuie făcut prin referendum sau prin adunarea semnăturilor. Din punct de vedere practic, pe parcursul a jumtate de an, Constituţia poate să fie gata şi pe parcursul unui an ea poate să fie si adoptată. Aceasta se va întâmpla exact în perioada în care în care am fi avut alegeri anticipate. De ce să ai alegeri anticipate, daca poti să ai o Constituţie modificată pentru a putea fi ales preşedintele?
În acelaşi timp, Corneliu Ciurea le aminteşte partidelor politice care constituie guvernarea de astăzi despre opţiunile lor din campania electorală privind alegerea şefului statului. „Nu ştiu de ce ne scapă din vedere ceea ce au declarat toate partidele aflate la guvernare. Ele vroiau un preşedinte ales de popor. Observ acum că accentele se schimbă şi virează în direcţia unui preşedinte ales în continuare de parlament, dar cu o majoritate mai mică. Ceea ce mi se pare cel putin discutabil”, declară expertul.
Si daca va mai intereseaza toate emisiunile si aveti timp, iata adresele de la JurnalTV si Radio Europa Libera la care puteti asculta interviurile in intregime si cu clarificari:
JurnalTV - versiunea video cu 2 zile inaintea prezentarii de la IDIS: Asul lui Ghimpu – o nouă Constituţie?
Versiunea scrisa a interviului la Radio Europa Libera: Amendarea punctuală a Constituţiei sau rescrierea legii fundamentale?
Versiunea audio a interviului la Radio Europa Libera: Revenirea la normalitatea constitutionala.
Thursday, October 29, 2009
Consiliul Suprem de Securitate - propuneri noi
Pana la 7 aprilie toti se intrebau pentru ce ar fi nevoie de o reforma a sectorului de securitate in Republica Moldova. Daca avem parteneriat IPAP cu NATO pe aceasta reforma si parteneriatul este cunoscut celor din UE (este complementar planului UE-RM), atunci las' NATO sa se ocupe. de parca NATO o va face in locul nostru...
Iata ca am trecut prin 7 aprilie 2009 - sper ca nimeni nu se mai intreaba acum de ce avem o nevoie STRINGENTA de a implementa o reforma EUROPEANA a sectorului de securitate - justitia, ministerul de interne, serviciul de informare si securitate, dar si ministerul apararii.
Ma ocup de reforma fortelor armate si ulterior a sectorului de securitate din 1997. A fost una din prioritatile de serviciu pe care le-am considerat de o importanta deosebita. Mi-a trebuit 12 ani ca sa demonstrez, cu mare durere, ca nu e timp de "lasat pe maine".
Iata ca recent a avut loc sedinta Consiliului Suprem de Securitate si subiectul problemelor cu care confrunta tara noastra,a riscurilor si amenintarilor in limbajul profesionist, este din nou pe agenda noastra. Nu putem fugi de la subiecte de securitate energetica, vine iarna, nu mai putem fugi de subiectul securitaii informationale, suferim deja. E nevoie de schimbari si sa nu-mi spuna nimeni, acum, dupa 7 aprilie, ca este timp sa mai asteptam.
Iata ca societatea civila lucreaza in acest sens, ca deobicei, cu multa rabdare, dar si cu multa ingrijorare. In interviul acordat Radio Europa Libera "Vlad Lupan spune că un grup de experţi şi-a propus să elaboreze o serie de recomandări ca să ferească noul Consiliu de erorile celui precedent."
Am venit doar cu cateva hinturile despre directia in care vom lucra. Acum partidele democrate urmeaza sa se inarmeze cu rabdare si sa fie gata sa discute cu specialistii, educati mai la vest de Prut, nu cei post-URSS. Si sa vedem cum vor reactiona (alerga:) cei care deobicei sar pe spatele proiectelor noastre;). Acum click pe Read More ca sa vezi ce am zis in interviul pentru Europa Libera, sau acceseaza http://www.europalibera.org/content/article/1861594.html ->
Consiliul Suprem de Securitate întrunit în noua sa componenţă
26.10.2009
Diana Răileanu
Experţii independenţi recomandă noilor membri ai CSS să evite politizarea excesivă practicată de guvernarea precedentă
Consiliul Suprem de Securitate, în noua sa componenţă, s-a întrunit astăzi într-o primă şedinţă. Şeful interimar al statului, dar şi preşedintele Consiliului, Mihai Ghimpu a menţionat că întâlnirea este una ad-hoc, prilejuită de „actul terorist” din 14 octombrie, aşa cum au calificat autorităţile detonarea grenadei la concertul de Hramul oraşului. Din noua componenţă a Consiliului fac parte deputaţi şi miniştri, membri ai Alianţei pentru Integrare Europeană.
Ce vor întreprinde noii membri pentru a eficientiza activitatea Consiliului?
Noul Consiliu Suprem de Securitate şi întîit de toate şeful acestuia, preşedintele interimar Mihai Ghimpu, promit să nu-şi depăsească împuternicirile stabilite de lege, adică să „analizeze activitatea ministerelor şi departamentelor în domeniul securităţii naţionale şi să ofere recomandări Preşedintelui ţării”. Membrii consiliului (din care face parte şi Marian Lupu, chiar dacă nu deţine o înaltă demnitate publică), se angajează astfel să readucă la normalitate instituţia după ce ex-preşedintele ţării Vladimir Voronin, ar fi indus, aşa cum scria presa, o agenda ideologică, ceea ce a condus la asumarea de prerogative improrpii şi neacoperite de lege.
Iată un exemplu pe care de curînd l-a dat în vileag presa. În 2008 mai mulţi angajaţi ai Ministerului de Interne au fost demişi la indicaţia Consiliului Suprem de Securitate, fără să fi fost invocate şi motivaţiile. Ulterior poliţiştii au obţinut prin instanţă restabilirea în funcţii, urmând să li se plătească desbagubiri.
L-am întrebat pe Mihai Ghimpu, noul preşedinte al Consiliului, cum va asigura transparenţa activităţii noului Consiliu Suprem de Securitate
Mihai Ghimpu: „Dacă eu aveam intenţia să folosesc Consiliului pentru a semna nişte decrete, pentru a lua nişte decizii, cum s-a făcut până acum, atunci nu erau în acest consiliu persoane care reprezintă partidele componente ale Alianţei pentru Integrare Europeană. Deja aceasta înseamnă că nu pot manipula Consiliul”
Expertul independent Vlad Lupan este de părere că noul Consiliul dispune de toate condiţiile ca să promoveze o reformă a sectorului de securitate care să corespundă criteriilor europene, dacă noii membri vor evita politizarea excesivă a Consiliului.
Vlad Lupan: „Este nevoie de schimbat într-o manieră corectă şi structura lui, dar şi rolurile şi responsabilităţile. Pentru că acest consiliu în Republica Moldova este de fapt o structură care nu este deloc similară altor structuri identice din Ucraina sau România”
În alte state, spune Vlad Lupan, numărul persoanelor ce fac parte din Consiliul Suprem de Securitate ajunge până la 200 sau chiar 300 de oameni, pe când la noi pot fi număraţi pe degete: „Membrii guvernului sunt mebrii ai Consiliului. Însă pentru ca să ai un Consiliu eficient care să ştie despre ce să vorbească, pentru că nu putem să ne aşteptăm de la miniştri să cunoască toate subtilităţile în domeniul securităţii naţionale şi internaţionale, atunci ai nevoie de un set întreg de specialişti, care să promoveze aceste subiecte, să le controleze sau direcţioneze”
Vlad Lupan spune că un grup de experţi şi-a propus să elaboreze o serie de recomandări ca să ferească noul Consiliu de erorile celui precedent.
Iata ca am trecut prin 7 aprilie 2009 - sper ca nimeni nu se mai intreaba acum de ce avem o nevoie STRINGENTA de a implementa o reforma EUROPEANA a sectorului de securitate - justitia, ministerul de interne, serviciul de informare si securitate, dar si ministerul apararii.
Ma ocup de reforma fortelor armate si ulterior a sectorului de securitate din 1997. A fost una din prioritatile de serviciu pe care le-am considerat de o importanta deosebita. Mi-a trebuit 12 ani ca sa demonstrez, cu mare durere, ca nu e timp de "lasat pe maine".
Iata ca recent a avut loc sedinta Consiliului Suprem de Securitate si subiectul problemelor cu care confrunta tara noastra,a riscurilor si amenintarilor in limbajul profesionist, este din nou pe agenda noastra. Nu putem fugi de la subiecte de securitate energetica, vine iarna, nu mai putem fugi de subiectul securitaii informationale, suferim deja. E nevoie de schimbari si sa nu-mi spuna nimeni, acum, dupa 7 aprilie, ca este timp sa mai asteptam.
Iata ca societatea civila lucreaza in acest sens, ca deobicei, cu multa rabdare, dar si cu multa ingrijorare. In interviul acordat Radio Europa Libera "Vlad Lupan spune că un grup de experţi şi-a propus să elaboreze o serie de recomandări ca să ferească noul Consiliu de erorile celui precedent."
Am venit doar cu cateva hinturile despre directia in care vom lucra. Acum partidele democrate urmeaza sa se inarmeze cu rabdare si sa fie gata sa discute cu specialistii, educati mai la vest de Prut, nu cei post-URSS. Si sa vedem cum vor reactiona (alerga:) cei care deobicei sar pe spatele proiectelor noastre;). Acum click pe Read More ca sa vezi ce am zis in interviul pentru Europa Libera, sau acceseaza http://www.europalibera.org/content/article/1861594.html ->
Consiliul Suprem de Securitate întrunit în noua sa componenţă
26.10.2009
Diana Răileanu
Experţii independenţi recomandă noilor membri ai CSS să evite politizarea excesivă practicată de guvernarea precedentă
Consiliul Suprem de Securitate, în noua sa componenţă, s-a întrunit astăzi într-o primă şedinţă. Şeful interimar al statului, dar şi preşedintele Consiliului, Mihai Ghimpu a menţionat că întâlnirea este una ad-hoc, prilejuită de „actul terorist” din 14 octombrie, aşa cum au calificat autorităţile detonarea grenadei la concertul de Hramul oraşului. Din noua componenţă a Consiliului fac parte deputaţi şi miniştri, membri ai Alianţei pentru Integrare Europeană.
Ce vor întreprinde noii membri pentru a eficientiza activitatea Consiliului?
Noul Consiliu Suprem de Securitate şi întîit de toate şeful acestuia, preşedintele interimar Mihai Ghimpu, promit să nu-şi depăsească împuternicirile stabilite de lege, adică să „analizeze activitatea ministerelor şi departamentelor în domeniul securităţii naţionale şi să ofere recomandări Preşedintelui ţării”. Membrii consiliului (din care face parte şi Marian Lupu, chiar dacă nu deţine o înaltă demnitate publică), se angajează astfel să readucă la normalitate instituţia după ce ex-preşedintele ţării Vladimir Voronin, ar fi indus, aşa cum scria presa, o agenda ideologică, ceea ce a condus la asumarea de prerogative improrpii şi neacoperite de lege.
Iată un exemplu pe care de curînd l-a dat în vileag presa. În 2008 mai mulţi angajaţi ai Ministerului de Interne au fost demişi la indicaţia Consiliului Suprem de Securitate, fără să fi fost invocate şi motivaţiile. Ulterior poliţiştii au obţinut prin instanţă restabilirea în funcţii, urmând să li se plătească desbagubiri.
L-am întrebat pe Mihai Ghimpu, noul preşedinte al Consiliului, cum va asigura transparenţa activităţii noului Consiliu Suprem de Securitate
Mihai Ghimpu: „Dacă eu aveam intenţia să folosesc Consiliului pentru a semna nişte decrete, pentru a lua nişte decizii, cum s-a făcut până acum, atunci nu erau în acest consiliu persoane care reprezintă partidele componente ale Alianţei pentru Integrare Europeană. Deja aceasta înseamnă că nu pot manipula Consiliul”
Expertul independent Vlad Lupan este de părere că noul Consiliul dispune de toate condiţiile ca să promoveze o reformă a sectorului de securitate care să corespundă criteriilor europene, dacă noii membri vor evita politizarea excesivă a Consiliului.
Vlad Lupan: „Este nevoie de schimbat într-o manieră corectă şi structura lui, dar şi rolurile şi responsabilităţile. Pentru că acest consiliu în Republica Moldova este de fapt o structură care nu este deloc similară altor structuri identice din Ucraina sau România”
În alte state, spune Vlad Lupan, numărul persoanelor ce fac parte din Consiliul Suprem de Securitate ajunge până la 200 sau chiar 300 de oameni, pe când la noi pot fi număraţi pe degete: „Membrii guvernului sunt mebrii ai Consiliului. Însă pentru ca să ai un Consiliu eficient care să ştie despre ce să vorbească, pentru că nu putem să ne aşteptăm de la miniştri să cunoască toate subtilităţile în domeniul securităţii naţionale şi internaţionale, atunci ai nevoie de un set întreg de specialişti, care să promoveze aceste subiecte, să le controleze sau direcţioneze”
Vlad Lupan spune că un grup de experţi şi-a propus să elaboreze o serie de recomandări ca să ferească noul Consiliu de erorile celui precedent.
Subscribe to:
Posts (Atom)