Stabilirea relaţiilor dimplomatice dintre Republica Moldova şi Republica Maldivelor

Activitatea Ambasadelor RM
http://www.mfa.gov.md/embassy-activity-ro/
15.05.2012

Stabilirea relaţiilor diplomatice dintre Republica Moldova şi Republica Maldivelor

La data de 14 mai curent, prin semnarea de către Reprezentantul Permanent al Republicii Moldova pe lângă ONU, Ambasadorul Vlad Lupan şi omologul său din  Republica Maldivelor Ambasadorul Ahmed Sareer a protocolului corespunzător, au fost stabilite relaţii diplomatice dintre cele două state.

În contextul evenimentului, cei doi ambasadori au afirmat voinţa Guvernelor lor de a promova înţelegerea reciprocă şi întări prietenia şi cooperarea între părţi în baza principiilor Cartei ONU şi dreptului internaţional, în particular referitoare la egalitatea între state, respectul pentru suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a acestora.

Concomitent a avut loc un schimb de informaţii şi opinii asupra istoriei, culturii, a situaţiei social-economice curente şi politicilor interne şi externe ale celor două state, precum şi perspectivelor de cooperare pe multiple planuri dintre acestea.

Republica Moldova îşi extinde relaţiile diplomatice

Pe data de 4 mai si respectiv 8 mai 2012, Republica Moldova şi-a îmbogăţit spectrul partenerilor externi prin stabilirea la New York, a relaţiilor diplomatice cu Insulele Solomon şi, respectiv, cu Tuvalu. 

În mod principal, voi menţiona că stabilirea relaţiilor cu aceste ţări îi permit Republicii Moldova, dar şi statelor respective să ne asigurăm de susţinerea unor proiecte în cadrul ONU, organizaţia care din punct de vedere a reformelor pro-europene şi asistenţei finaniciare este donatorul numărul unu pentru Republica Moldova, dar şi pentru cele două state insulare. În acest context contează susţinerea reciprocă pe care statele mici şi le oferă în cadrul organizaţiilor internaţionale majore, acest forum fiind adiţional şi unicul unde participă majoritatea statelor din lume.

Astfel, conform comunicării Misiunii Permanente a Republicii Moldova pe lângă ONU, la 4 mai 2012, la New York, s-a desfăşurat ceremonia de stabilire a relaţiilor diplomatice dintre Republica Moldova şi Insulele Solomon, Protocolul în acest sens fiind semnat de către reprezentanţii permanenţi ai celor două state pe lângă Naţiunile Unite - ambasadorii Vlad Lupan şi Collin Beck. Concomitent, cei doi reprezentanţi au adresat o scrisoare comună Secretarului General ONU în scopul informării statelor membre ONU cu privire la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre cele două țări.

Respectiv, la 8 mai 2012 Reprezentantul Permanent al Republicii Moldova pe lângă ONU, împreună cu omologul său din Tuvalu, Ambasadorul Afelee Pita, au semnat la New York Comunicatul Agreat în Comun cu privire la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre cele două state.

Pe lângă subiecte privind ultimele evoluţii politice din Republica Moldova, Insulele Solomon, Tuvalu, au fost discutate, după cum este menţionat mai sus şi problematica ONU, precum şi subiecte ce ţin de schimbări climatice care afectează ambele state, situaţii ce ţin de respectarea dreptului internaţional, inclusiv la capitolul suveranitatea şi integritatatea teritorială a statelor.

Încă doi paşi mici, dar relevanţi, ai Republicii Moldova pe arena internaţională.

Vlad Lupan

10 mai 2012

(P.S. Susţinerea se adună picătură cu picătură...)

Republica Moldova a preluat preşedinţia Comisiei ONU pentru Populaţie şi Dezvoltare

http://www.onu.mfa.md/news-en/491946/ 04.05.2012

Vineri, 27 aprilie 2012, dl Vlad Lupan, Ambasador, Reprezentant Permanent al Republicii Moldova pe lângă ONU, a fost ales în calitate de Preşedinte al Comisiei ONU pentru Populaţie şi Dezvoltare pentru sesiunea a 46-a (2012-2013).

În această calitate, Şeful Misiunii va coordona activităţile Comisiei, în special în pregătirea sesiunii din luna 2013 cu tematica migraţiunii şi aspectelor şi tendinţelor demografice pe care le implică.

În intervenţia din 27 aprilie 2012, în contextul alegerii sale în calitate de Preşedinte în cadrul plenarei Comisiei, dl Ambasador a menţionat că Republica Moldova este un stat afectat de problemele migraţiei care au un impact negativ asupra structurii populaţiei din Republica Moldova şi, respectiv, asupra economiei şi dezvoltării statului nostru. Luând în consideraţie faptul că din componenţa Biroului Comisiei fac parte Filipine, Germania şi Egipt, reprezentantul Republicii Moldova a enunţat obiectivul de a lucra în spirit consensual pe marginea acestei probleme care este una dintre cele mai complexe sub aspect demografic şi de dezvoltare.

Adiţional, pe data de 25 aprilie Republica Moldova a fost aleasă în calitate de Preşedinte al Comitetului ONU pentru Conferinţe pentru anul 2012, precum şi exercită curent funcţia de Vice-Preşedinte al Comitetului ONU pentru Informaţii pentru aceeaşi perioadă. Pe parcursul lunii aprilie 2012, reprezentanţii Misiunii Permanente a Republicii Moldova pe lângă ONU, la New York, au condus mai multe şedinţe ale comitetelor sus-menţionate şi au interacţionat cu statele membre şi cu Secretariatul ONU pentru a asigura funcţionalitatea şi buna desfăşurare a activităţii acestor structuri inter-guvernamentale.

--------------------
 Notă: Comisia pentru Populaţie şi Dezvoltare reprezintă o structură subsidiară a Consiliului Economic şi Social ONU (ECOSOC) şi a fost stabilită prin decizia acestuia pe 3 octombrie 1946. Aceasta reprezintă un mecanism inter-guvernamental al cărui rol primordial este de a promova implementarea Programului de Acţiuni al Conferinţei Internaţionale pentru Populaţie şi Dezvoltare. Comisia examinează şi efectuează recomandări către ECOSOC în soluţionarea problemelor populaţiei, dezvoltarea politicilor, programelor şi strategiilor în domeniu, precum şi facilitează acţiunile de acordare a asistenţei în domeniul populaţiei ţărilor în curs de dezvoltare şi celor cu economie în tranziţie. 

Ţara noastră este membru al Comisiei pentru mandatul 2012-2016.

Ce nu (trebuie sa) uitam despre relatia Partid-Votanti

Sau acuzatii care au venit pe e-maiul meu in follow up la postarea mea anterioara "NU TRADAM".

Ce au uitat unii din Republica Moldova despre relatia Partid-Votanti, de fpatul ca la negocieri unii (Dodon) pot cere mai mult, ca sa primeasca mai putin, sau... sa strice totul, precum si cat de CONVENABIL AU UITAT UNII DE PPCD (sau follow up la acuzatii(NB!) trimise pe e-mailul meu dupa ce am postat pe blog "NU TRADAM")


Deci din raspunsul meu acuzantilor:

"Partidul intelege relatia sa cu votantii nostri ca o relatie simbiotica. Asa si este, cei care ne-au votat nu ar fi acceptat un vot pentru Greceanii, nici nu ne-ar fi votat pe urma. Nu putem vota din capul nostru, au mai fost partide care au facut asa in RM si iata cu ce ne-am pricopsit. Orice vot pentru Z.Greceanii ar fi fost considerat, mai cu seama in conditiile actuale, drept o tradare de catre acesti votanti ai PL. Votantii nostri nu ne-au dat un asemenea mandat si noi nu il vom folosi pentru votul pentru Greceanii. Eu deja i-am intrebat pe multi din ei - au confirmat ca ar vedea aceasta ca o tradare (au si folosit acest cuvant). Asa cum ziceam, tradarea unui partid a votantilor sai deja s-a produs in RM, atunci cand PPCD a votat cu PCRM si a uitat sa mai ceara indeplinirea decalogului...

Repede (si CONVENABIL - red. V.L.), se pare, s-a uitat lectia de politica (aplicativa), efectiv din manuale.

...Motivele pentru a nu vota Greceanii sunt multiple, de aici si "tradarea" - sa incepem cu faptul ca nu putem vota pentru ea, deoarece pe 7 aprilie 2009 eram in fata guvernului, la acea parte de manifestare care era pasnica si Greceanii a fost cea care s-a adresat la TV mamelor(!) ca sa-si scoata odrsaelele din fata guvernului (deci nu era vorba de pur si simplu presedintie ori parlament), ca altfel va fi nevoita sa utilizeze ARMELE. Parca s-a uitat asta. Eu, nu. Nici unii din votanti, iar noi avem multi votanti in Chisinau, foarte multi. Nu mai pomenesc de cum Greceanii a gestionat criza gazului, cu Ucraina plecand la Moscova sa critice Ucraina, care ne livra gaz din rezervele sale, cand cetatenii ucraineni inghetau fara gaz, cum a fost facut transferul contractului privind importul de electricitate din aceiasi Ucraina, exact in aceiasi perioada, spre o firma off-shore... cumparand din Trannsitria de la o firma importanta ruseasca, astfel acumuland si mai mult datorii pe gaz, imi amintesc de celebra afirmatie a dnei Greceanii "In RM criza nu-i" si modul in care a gestionat-o, impreuna cu ministrul economiei Dodon, imi mai amintesc ca RM dupa 8 ani de crestere economica asa si a ramas cea mai saraca tara din Europa, iar Voronin-jr, in timpul lui Tarlev si Greceanii a ajuns milionar, imi amintesc de sindormul Helsinki a lui Greceanii, copil de deporati). Sa stiti ca avem viziunile noastre nu doar in privinta dlui Dodon sau Greceanii, avem anumite viziuni si intrebari si fata de unii colegi de guvernare, uneori din aceleasi motive, uneori din altele, tot atat de punctulae ca si cele fata de Z. Greceanii...

...Credeti ca, in viziunea oamenilor care ne-au votat, prevaleaza realismul functional, sau ca au uitat ce s-a intamplat? Ori ei nu stiu ce inseamna alegeri anticipate si nici noi nu stim, ba nici nu stim ce inseamna a crea o anumita imagine (negativa- red. V.L.) despre PL?"

NU TRADAM

(sau - NU Greceanii; NU manipularii)

Din pacate Publika a venit cu o stire, care lasa loc de interpretare, precum ca Partidul Liberal ar fi gata sa voteze pentru unul sau una din cei 3 ex(?)comunisti, ca sa fie alesi in functia de Presedinte a RM. Publika nu spune direct lucrul asta, dar lasa sa se inteleaga astaasta din modul in care a aranjat stirea, destul de clar. De ce ? Cred ca raspunsul, in contextul unor vechi proverb de la noi despre aratarea cu degetul la altul, va trebui sa-l gasiti Dumneavoastra. Pe cine vrea sa apere Publika si de ce sau cui ii creaza o imagine neagra, sunt intrebari valabile si tot mai pertinente de pe zi ce trece?

Astfel, interpretarea cu care vine PublikaTV este regretabila:
Ei scriu ca « Acest lucru este confirmat astăzi şi de vicepreşedintele Partidului Liberal Vlad Lupan în cadrul unui interviu pentru Arena FM. „Eu personal şi colegii de partid nu vom fi de acord cu asemenea personalităţi (Igor Dodon şi Zinaida Greceanîi). Avem foarte mari întrebări în legătură cu ei, dar, până la urmă, probabil, pentru a depăsi această criza, vom pune şi noi anumite condiţii, care, dacă nu vor fi îndeplinite, atunci lucrurile se pot schimba”, a subliniat liberalul. »

Pentru Publika, dar si cei care inca isi amintesc de vremuri mai rele si stiu sa inteleaga :

1. Am dat interviul luni, 7 noiembrie, iar difuzarea acestuia s-a produs pe data de 9 noiembrie, dupa biroul PL. De fapt nu putea fi facuta nici o legatura, pe care Publika totusi o face, dintre declaratiil mele de luni si sedinta biroului PL. Pacat ca Publika face interpretari personale - ori in limbaj laic, spune ceea ce NU am avut in vedere.

2. La concret, in acest sens, voi mai repeta cu regret ca animite declaratii din interviu au fost smulse din context si plasate acolo unde dorea televiziunea, nu asa cum erau ele.

Puteti vedea aceasta din intrebarea jurnalistei Stela Popa "Ma intreb cum pot sa joace daca potrivit aceluiasi Sondaj IMAS din septembrie din 2011, la intrebarea „Cine ar trebui sa fie viitorul presedinte al RM?”, Igor Dodon obtine 2%, iar Greceanii 4%. E realist ca acestia sa solicite functia prezidentiala?"

Respectiv in raspuns, atunci cand spun ca nu putem accepta aceste personalitati si ca avem foarte multe intrebari fata de ei, vreau sa amintesc acum, cu aceasta ocazie, deschizand parantezele ca:

a. PL nu poate vota pentru o persoana care era gata sa ordone impuscarea tinerilor care protestau pasnic in fata guvernului pe 7 parilie 2009. Si cred ca nimeni nu ar trebui sa voteze pentru o persoana care ar impusca protestanti pasnici, ca sa nu mai pomenim ca si ei sunt concetatenii nostri. Deci PL are intrebari de ordin moral fata de acele persoane, de altfel cunoscute bine tuturor.

b. nu in ultimul rand - la intrebarea daca 2 persoane care au acumulat 2 si respectiv 4% pot fi alese presedinte - nici nu putea sa existe un alt raspuns decat "NU" si care numaidecat trebuie luat impreuna cu abordarea moralitatii votului pentru 2 comunisti, dintre care o persoana era gata sa impuste tinerii pe 7 aprilie 2009, iar cealalta avea siluitori de copii pe listele sale!

Pentru clarificare - din considerente morale, aceste persoane nici nu ar trebui sa pretinda singure la postul de presdinte al tutuuror cetatenilor RM. Trebuie sa intelegem corect ca PL nu-i voteaza ca presedinte, dar exact asa cum am spus, daca totusi ei declara ca vor sa scape Republica Moldova de atatea alegeri anticipate, vom discuta cu ei - astfel cei 3 ex-comunisti au pus AIE conditii din prima zi - tocmai de accea vom pune conditii si noi, PL, nicidecum pentru alegerea lor, dar pentru depasirea aceste crize si.

Tocmai de aceasta atat interpretarea pe care a avut-o Publika vizavi de interviul meu, cat si, vad, de ironia dlui Hadarca (o votam daca o absoarbe PD) este regretabila si nu pot accepta o astfel de abordare permanent denigratoare si schimonosita a ceea ce spun eu sau colegii mei.

Vlad Lupan
P.S. Conditiile sunt simple - sa sustina alegerea presedintelui RM, sa nu puna conditii nerealizabile in acest sens, si sa nu puna "bete in roate".
P.P.S. ar mai fi si alte intrebari, motive si conditii, dar repet - nu pentru votarea acestor personaje, nu, dar pentru ca sa-i mai dam "la brazda";) Ori altfel cine stie cu cine se vor mai duce colegii din AIE pe la Bruxelles si ce urgie vor mai propune la post... Pentru cei care inteleg - aveti incredere! nu tradam!

Iata adresa interviului, in transcriere, pe care l-am oferit pentru Radio Arena http://stelapopa.unimedia.md/2011/11/09/lupan-%E2%80%9Epresedintele-nu-va-fi-ales-din-primul-tur%E2%80%9D-tanase-%E2%80%9Enu-vor-fi-presiuni-din-occident%E2%80%9D/

Audio pe ARENA:
http://arenafm.md/?go=emisiuni&te=23

Inca o data despre NATO de la AP NATO Bucuresti

Spre surpindere o informatie contradictorie despre interventiile unui deputat din RM, au aparut chiar in prima zi de participare la Adunarea Parlamentara a NATO de la Bucuresti.

Astfel, am observat in pauza AP NATO ca Arena.md a preluat o stire de pe Mediafax
Scutul antirachetă, criticat de Franţa, Rusia şi Ucraina la Adunarea Parlamentară NATO de la Bucureşti
http://www.arena.md/?go=news&n=8654&t=Scutul_antirachet%C4%83,_criticat_de_Fran%C5%A3a,_Rusia_%C5%9Fi_Ucraina_la_Adunarea_Parlamentar%C4%83_NATO_de_la_Bucure%C5%9Fti

In articol apare o informatie conform careia "Oportunitatea instalării scutului antirachetă la Deveselu a fost pusă sub semnul întrebării şi de un parlamentar din R.Moldova, care a întrebat dacă baza din România nu va putea fi folosită şi pentru lansare de rachete, nu doar pentru interceptare."

As dori sa vin cu o infirmare a unei asemenea interpretari si sa discut cu cititorii acestui blog despre cateva din ideile pe care le-am abordat in contextul discutiei despre riscurile si plusurile acestui scut anti-racheta.

Asa, in cadrul sesiunii de intrebari si raspunsuri, puteam astepta o opozitie din partea Federatiei Ruse fata de scutul anti-racheta. Nu am dori sa ma asociez unor astfel de viziuni si, tocmai de aceasta, in cadrul sesiunii am venit cu 3 intrebari-comentarii, aproape retorice, care urmau sa aduca claritate in cateva aspecte legate de scut (NB! nu in toate):

1. Pentru a sublinia ca actiunile Aliatilor si SUA sunt de obicei ghidate de principii democratice si stiintifice - examinare atenta si analiza multilaterala, inclusiv a impactului - am mentionat ca este in obiceiul statelor aliate si partenere sa elaboreze o Evaluare a Riscurilor si Ameintarilor, in baza carora aceste state purced la dislocarea trupelor (si implicit - organizarea lor). Din acest motiv am venit cu o intrebare mai mult retorica - Daca dislocarea Scutului a fost efectuata in conformitate cu o astfel de Evaluare? Evident am primit un rapuns pozitiv, in care s-a mentionat existenta riscurilor si amenintarilor reale in urma carora a fost luata decizia dislocarii acestui scut. Aceste motive au fost aduse decidentilor la Summitul de la Lisabona si examinate la acea reuniune.

2. In randul doi, am intrebat daca rachetele Sol-Aer pot servi drept surse de risc, asa cum sunt prezentate acum (de parca aceste rachete ar ataca de la Sol, din teritoriul NATO, spre Sol, pe teritoriul, de exemplu, a Rusiei). Rachetele, deci sunt Sol-Aer, nu ataca decat alte rachete (in acest caz) si nu pot prezenta risc, doar decat de un oarecare stat (sau actor non-statal) care ar ataca cu rachete sol-sol o tinta in zona euro-atlantica.

3. Am mentionat de cateva ori faptul ca Republica Moldova este protejata de acest scut si acest fapt este unul implinit. Astfel, RM deja se bucura de un anumit nivel de protectie. Mai mult. Daca ne uitam atent si utilizam imaginatia putem examina o astfel de situatia ipotetica - daca o racheta ar traversa teritoriul usiei spre europa, atunci aceasta s-ar afla la nord de RM si Romania. O astfel de racheta nu ar traversa teritoriul Romaniei. Cat de logic ar fi ca o astfel de racheta sa traverseze Rusia, sa-si schimbe traiectoria spre sud, peste RM si Romania, dupa care iar sa-si schimbe traiectoria sre nord, spre europa? Concluzia care se cere, este, evient - nu exista nici o logica pentru o astfel de schimbare de traiectorie, deci, de fapt, scutul anti-racheta din Romania nu poate fi indreptat impotriva Rusiei in sensul in care este defensiv si NU acopera prin interceptie rachetele "ipotetice" care prin multa imaginatia ar zbura din Rusia spre Europa (sau invers).

Ar exista si unele probleme legate de Scut - unii experti din Republica Moldova erau gata sa anunte ca datorita scutului, perioada de plecare a trupelor ruse aflate in Republica Moldova s-ar extinde si NU pot fi de acord cu aceasta ide. Nu trebuie sa uitam ca si SUA nu isi doreste aflarea unor trupe straine, ba chiar si a unui conflict separatist, la frontiera cu Scutul. Deci as sugera ca SUA ar putea, fara sa declare si fara sa declram acest fapt si noi, sa fie interesata in retragerea cat mai rapida a trupelor ruse din RM si solutionarea conflcitului transnistrean. Astfel, presupusa problema s-ar transforma si intr-un atu.

Sigur, nu discutam aici alte aspecte legate de scutul anti-racheta, pe care sper sa le discutam si cu specialistii in viitor, evenutal bilateral. Dar, cred ca aceasta discutie trebuie sa fie corecta si nu una unilaterala, o discutie in care sa incercam sa vedem si punctele pozitive unui scut care ne protejeaza si eventual sa gasim caile cele mai practice prin care sa solutionam problemel reale ale Republicii Moldova, nu s cream altele.

Am reusit sa transmit aceasta viziune si Mediafax si am modificat postarea mea initial critica.

Pentru cei interesati de optiunile de vitor pentru RM, sugerez sa consultati websit-ul IDIS unde veti gasi un studiu - Optiuni de securitate pentru Republica Moldova. Prin simplu calcul - exista doar doua si din ele doar una e si democratica si europeana.

Vlad Lupan
Membru al Delegatiei Republicii Moldova la AP NATO,
Bucuresti,
8 octombrie 2011

Aprobăm Strategia Securității Naționale

Discursul lui Vlad Lupan
Deputat, Vice-președinte al Partidul Liberal,
Membru al Comisiei Securitate Națională, Apărare și Ordine Publică
al Parlamentului Republicii Moldova
(15 iulie 2011)

Doamnelor și Domnilor Deputați,
Stimați colegi,

Nu am venit aici să Vă conving despre necesitatea votării acestui document, pe care, sunt sigur, îl veți vota din convingerea proprie. Am venit în fața Dvs astăzi ca și co-autor al acestei Strategii, încă din timpul când eram expert în societatea civilă, pentru a Vă aduce în atenție faptul că după 20 de ani de independență, în sfârșit adoptăm, pentru prima dată, o Strategie a Securității Naționale, care de această dată să corespundă acestor interese naționale și nu unor electorale.

Astfel, cunoașteți că prima Concepție a Securității Naționale a fost adoptată de către Republica Moldova în 1995, iar ulterior, doar din cauza semnării unor angajamente internaționale, Parlamentul majoritar comunist sau pro-comunist a adoptat o nouă Concepție a Securității Naționale în 2008. Știm cu toții – ea răspundea unor doleanțe electorale de moment și nu intereselor țării, nu a cetățenilor Republicii Moldova.

În țările civilizate nu se obișnuiește să fie elaborate Concepții și ulterior Strategii pe același subiect, dar în fostele țări comuniste această proliferare de hârtie era un lucru care era considerat normal. Astăzi, nu mai avem nevoie de hârtii de dragul hârtiilor sau pentru că vrem să punem bifă în fața partenerilor noștri externi. Astăzi, pentru prima dată, putem și trebuie să privim adevărul în față, putem da o direcție mersului reformelor în sectorul de securitate a Republicii Moldova – în justiție, în mass-media (nivelul de libertate a căreia a crescut datorită guvernării AIE cu peste 70 de locuri în clasamentele internațional – vezi Freedom House, etc), în poliție, pentru grăniceri, carabinieri, SIS, armată, dar și pentru o nouă mentalitate.

Apropos, ați observat că am pus pe primul loc în acest sistem justiția și mass media, dar am pomenit aici și de o nouă mentalitate – timp de ani de zile am avut ocazia să prezint lecții atât pentru angajații structurilor de stat, cât și pentru tineri (de altfel din cadrul organizațiilor de tineret al tuturor componentelor AIE – celor care reprezintă viitorul nostru) – despre faptul că judecătorii de fapt sunt parte a sistemului de securitate, despre faptul că mass media este o parte importantă a acestui sistem și asta pentru că într-un stat civilizat securitatea pornește de la siguranța individului că nu va fi călcat în picioare de sistem. Iar noi avem responsabilitate pentru fiecare individ, pentru fiecare cetățean să se simtă sigur în statul său, în casa sa. Acesta este interesul nostru național numărul unu.

(Deci) Pentru prima dată Strategia Securității Naționale pornește de la interesele naționale și pentru prima dată ea răspunde unor riscuri și amenințări reale la adresa securității statului nostru, lista acestora fiind elaborată conform unei metodologii internaționale. Adevărul, de fapt, ne este cunoscut – dar pentru prima dată spunem deschis că pe primul loc în această listă (a Riscurilor & Amenințărilor) se află problematica economică – sărăcia, subdezvoltarea economică și dependența energetică, care au generat, din interiorul și din afara Republicii Moldova, cazuri de coerciție asupra statului nostru, au cauzat exodul masiv al populației, au generat probleme în economie (doar un exemplu – mai puțini tineri contribuie la alocările bugetare pentru pensii), probleme în educația copiilor noștri (viitorului țării, care rămâne singur acasă, fără părinți, fără valorile familiei), în sănătate și în alte domenii.

Stimați colegi – majoritatea acestor probleme au fost generate, sau au fost neglijate în perioada guvernării comuniste. Probabil știți și statistica nu va minte, că cel mai mare număr de cetățeni ai Republicii Moldova au emigrat în străinătate în perioadă guvernării dlui Voronin.

Probabil vă amintiți că în anii 2008-2009 societatea civilă bătea clopotele despre pericolul torturii și utilizării ilegale și anti-naționale a structurilor de securitate. Și evenimentele din 7 aprilie 2009 și de după această dată tristă, când tinerii erau arestați de persoane neidentificate, duși în mașina neagră (luați ca și cu Чёрный Ворон) fără să se știe unde, ca pe timpul NKVD-ului comunist. Nu uitați de aceasta!

Stimați deputați – am repetat și nu voi osteni să repet: nu poate exista europenizarea Republicii Moldova atâta timp cât sistemul de securitate va rămâne nereformat, nu poți să dorești să reformezi doar o parte a Republicii Moldova și să te ascunzi rușinos și rușinat de cealaltă – noi nu vom putea avansa în această țară, dacă nu vom elimina practica protecției (крышеванья) în structurile de stat, practica judecătorilor corupți și astfel șantajabili, așa cum era în timpul fostei guvernări comuniste, dacă nu vom reforma acest sistem. Republica Moldova nu va avansa realmente nici o iotă spre Europa, atâta timp cât ne vom ascunde ca struțul de adevăr, de exemplu și de adevărul despre evenimentele din 7 aprilie și după (sau atâta timp cât vom ascunde/mătura acest adevăr sub preș; tactica struțului nu îl scapă de vânător).

Stimați deputați, de altfel comuniștii nu s-au izolat – ei au creat acest sistem, această lipsă de lege, lipsă a Statului de Drept (acest Беспредел) despre care V-am vorbit mai devreme – și ei l-au creat pentru ei, l-au creat ca să revină în sistemul lor și pentru aceasta încearcă să dezbine Alianța, componentă cu componentă. Noi nu vom putea repara aceste fărădelegi cu cei care le-au creat. De aceea, apelez la toți, să alegem cu toții calea promovării intereselor naționale ale Republicii Moldova astfel încât să răspundem la riscurile și amenințările reale la adresa Republicii Moldova – iar aprobarea acestei Strategii să fie doar primul pas comun pe această cale (cât de paradoxal nu ar suna ideea că o Strategie poate mișca lucrurile înainte – însă nu strategia o va face, dar noi, ca prim pas adoptând această strategie și demonstrând că putem vota împreună pentru interesele naționale).

Fracțiunea Partidului Liberal va susține acest proiect - chiar dacă există loc pentru mai bine, pentru modificări redacționale, etc – pentru că acest document național este important acum.

Vă mulțumesc.

----------------


NOTĂ:

Lista riscurilor și amenințărilor la adresa securității Republicii Moldova include – sărăcia, subdezvoltarea economică şi dependenţa energetică; conflictul transnistrean, tensiunile din zonă și prezenţa militară străină, coerciţia externă, factorul criminogen, corupţia, problema demografică și acutizarea fenomenului migraţiei, sănătatea populaţiei, calamităţile naturale, poluarea mediului, accidentele tehnogene, insecuritatea informaţională, instabilitatea sistemului financiar-bancar.

De asemenea, securitatea Republicii Moldova este afectată de o serie de riscuri şi vulnerabilităţi care pot degenera în ameninţări în cazul ignorării şi/sau gestionării inadecvate a lor. La acest capitol se înscriu: insecuritatea societală (polarizarea societăţii, alcoolismul, narcomania, tabagismul, etc.), instabilitatea politică, capacităţi reduse de securizare a frontierei de stat (în particular lipsa controlului asupra segmentului transnistrean al acesteia), terorismul, insecuritatea alimentară, influenţa crizelor economice şi financiare, inclusiv externe.