marți, 17 noiembrie 2009

De ce este nevoie de o reforma constitutionala?

Constitutia din 1994 nu-i valabila, deci nici prevederile alegerii presedintelui nu sunt valabile?

Iarasi intarzii cu postarile, dar ultima vreme, dupa lucru asupra unor idei in domeniul reformei sectorului de securitate, am prins un pic de timp sa ma concentrez pe ideea Reformei Constitutionale.

Iata ca aceasta idee, care totusi nu-mi apartine, dar mi se pare interesanta, a inceput sa dea semne mai pronuntate de viata si, in rezultat, am participat la o emisiune a Mairanei Rata la Jurnal TV inca pe 11 noiembrie (vezi link la sfarsitul postarii), ca totul sa culmineze, pentru public evident, cu masa rotunda privind reforma constitutionala, organizata de IDIS-Viitorul la 13 noiembrie 2009. La eveniment, spre mirarea tuturor (sau, cine stie, poate nu chiar a tuturor), a venit si Mihai Ghimpu, Presedintele Parlamentului, dar si Alexandru Tanase, Ministrul Justitiei. Deci treaba se ingroasa - mai mult Ghimpu confirma ca aceasta discutie ne poarta in acesiasi directie cu asul lui din maneca pentru alegerea presedintelui. Totusi, atat Tanase, ok, si eu, sugeram ca reforma constitutionala este necesara indiferent de situatia politica de moment si este un element supra-momentan, daca pot sa zic asa.

Esenta ideii - Constitutia din 1994 nu a fost trecuta prin referendum, desi depuatii s-ar fi obligat sa o faca. Nu-i referendum, nu-i...

Daca e asa si tind sa cred ca este - ori daca nu au fost respectate normele constitutionale general acceptate si chiar stipulate de parlamentul din 1994, aceasta lege nu este valabila - atunci inseamna ca si prevederile privind alegerea presedinteului nici ele nu sunt valabile!

Insa pentru o noua Constitutie e nevoie de un nou Cod Electoral in primul rand. Activitatile mele de monitorizare electorala pe parcursul ultimilor 11 ani ma impun sa fiu interesat si in subiectul Codului electoral. Am anumite idei in acest sens si, iata ca aud despre faptul ca anumite propuneri deja sunt colectate in Parlament, desi nu stiu cu siguranta. Sa vedem daca pot afla.

Totusi, ca sa discutam detaliile reformei constitutionale si pentru ca sa aduc in vizor necesitatea modificarii Codului electoral, am participat la un interviu de Vasile Botnaru, evident la Europa Libera, impreuna cu Victor Popa, profesor in drept constitutional si Corneliu Ciurea, comentator politic. Pentru dialoul nostru relatat de Agentia Info-Prim Neo click pe Read More - aici ->


Info_prim Neo
http://www.info-prim.md/?x=&y=27055
Experţii admit posibilitatea modificării Constituţiei timp de un an

2009-11-16/07:27 Experţi din câteva domenii admit posibilitatea modificării actualei Constituţii a R. Moldova timp de un an, în calitate de soluţie pentru depăşirea crizei politice legate de nealegerea şefului statului de către parlament, notează Info-Prim Neo cu referire la Radio Europa Liberă.

Profesorul Victor Popa, doctor habilitat în dreptul constitutional spune că încă din anul 2000, când a fost modificată Constituţia pentru a schimba regimul de guvernare din semi-prezidenţial în parlamentar, era clar că prevederea de a alege preşedintele ţării cu 3/5 din voturile deputaţilor înseamnă o „bombă” plasată sub sistemul politic al ţării care mai devreme sau mai târziu va exploda. „Şi iată că a venit anul 2009, au venit alegerile parlamentare din aprlie, şi această bombă nu a întirziat să explodeze. Cei care pătimesc cel mai mult sunt cetăţenii. Pentru că un an întreg nu avem stabilitate în tara, nu avem preşedinte, avem un parlament instabil, poate sa pice si guvernul în cazul dacă nu se alege iarăşi preşedintele”.

Potrivit lui Victor Popa, eventuala reformă constituţională îşi găseşte justificare şi argumentare în practica internaţională. „În Germania, de exemplu, şeful statului este ales cu majoritatea de voturi date de membrii corpului electoral, să zicem aşa, pentru că la alegere participă deputaţii Bundestagului şi reprezentanţii Bundestagurilor din landuri. În Italia preşedintele se alege cu 2/3, dar în turul trei şeful statului este ales cu câte voturi a obtinut. În Grecia, dacă preşedintele nu este ales de două ori, cu doua treimi de voturi, parlamentul se dizolva. Dar noul parlament alege şeful statului cu majoritatea de voturi sau cine a obţinut mai mult. Deci, putem sa enumerăm mai multe state care stabilesc o majoritatea calificată în turul intâi, după care o scad consecutiv în turul doi şi trei ca din trei încercări şeful statului să fie ales. Este un lucru normal, firesc pentru orice democratie”.


Expertul independent Vlad Lupan spune că, de regulă, necesitatea schimbării legislaţiei apare în momente de criză. „Constituţia din 1994 a fost pregatită, practic, pentru o republică semiprezidenţială. După care în 2000 se shimbă lucrurile şi ţara este schimbată într-o republică parlamentară doar printr-un singur articol. Esenţa nu este modificată. Crizele politice care au generat acest lucru şi care au urmat, cu siguranţă au produs şi necesitatea schimbării Constituţiei. De ce acum? Pentru ca acum există acea combinaţie dintre voinţa politică, a bunei păţi a clasei poltiice şi a specialiştilor ţn domeniu”, afirmă expertul.

Politologul Corneliu Ciurea, expert specializat pe detectarea focarelor de conflicte socio-politice susţine că va trebui să fie stabilită o foaie de parcurs a felului cum poate fi modificată sau schimbată Constituţia. „Pentru că felul în care se produce astăzi referendumul nu ne permite să modificam Constituţia. Sunt doua majorităţi calificate de 60 la sută pentru participare şi pentru ca referendumul să fie valabil, e nevoie de 50 plus unu din cei înscrişi pe liste. Ceea ce în conditiile actuale este imposibil de atins. Deci, schimbarea Constituţiei va presupune şi schimbarea unui numar important de prevederi din Codul electoral. Ceea ce va însemna, de fapt, o micşorare a majorităţilor necesare pentru adoptarea Constituţiei. Ceaea ce puţin delegitimează însăşi procesul. Dar se pot face aceste sacrifii, desigur, cu condiţia ca ele să fie sprijinite de societate, în primul rând, şi de partide politice, în al doilea.

Experţii au avut un punct de vedere comun privind perioada de jumătate de an-un an în care pot fi realizate modificările în Constituţie sau schimbarea totală a ei.

Potrivit lui Victor Popa, într-o lună-două poate fi pus în discuţie noul proiect de Constituţie pornind dezbateri publice, avizarea în diferite instanţe naţionale şi internaţionale. După aceasta, parlamentul va purcede la examinarea proiectului ca, ulterior, să fie supus refernedumului, în termeni stabiliţi de Codul electoral.

Vlad Lupan afirmă că, în calitate de primă mişcare, trebuie modificat Codul electoral, pentru ca prin parlament nu se poate obţine modificarea Constituţiei. „Deci, trebuie făcut prin referendum sau prin adunarea semnăturilor. Din punct de vedere practic, pe parcursul a jumtate de an, Constituţia poate să fie gata şi pe parcursul unui an ea poate să fie si adoptată. Aceasta se va întâmpla exact în perioada în care în care am fi avut alegeri anticipate. De ce să ai alegeri anticipate, daca poti să ai o Constituţie modificată pentru a putea fi ales preşedintele?

În acelaşi timp, Corneliu Ciurea le aminteşte partidelor politice care constituie guvernarea de astăzi despre opţiunile lor din campania electorală privind alegerea şefului statului. „Nu ştiu de ce ne scapă din vedere ceea ce au declarat toate partidele aflate la guvernare. Ele vroiau un preşedinte ales de popor. Observ acum că accentele se schimbă şi virează în direcţia unui preşedinte ales în continuare de parlament, dar cu o majoritate mai mică. Ceea ce mi se pare cel putin discutabil”, declară expertul.

Si daca va mai intereseaza toate emisiunile si aveti timp, iata adresele de la JurnalTV si Radio Europa Libera la care puteti asculta interviurile in intregime si cu clarificari:

JurnalTV - versiunea video cu 2 zile inaintea prezentarii de la IDIS: Asul lui Ghimpu – o nouă Constituţie?

Versiunea scrisa a interviului la Radio Europa Libera: Amendarea punctuală a Constituţiei sau rescrierea legii fundamentale?

Versiunea audio a interviului la Radio Europa Libera: Revenirea la normalitatea constitutionala.