sâmbătă, 22 mai 2010

Aceiasi tema - Rusia-Ucraina

Radio Europa Libera
21.05.2010
Perspectivele relațiilor moldo-ucrainiene după Declarația de la Kiev
Semnat de Vasile Botnaru, Diana Răileanu
VLAD LUPAN: „CRED CĂ VOR FI RELAŢII DIFICILE PE SUBIECTUL TRANSNISTREAN ŞI SPER SĂ FIE RELATIV ACCEPTABILE CEL PUŢIN PE SUBIECTUL FRONTIERII ŞI, EVENTUAL, A PROPRIETĂŢILOR R. MOLDOVA ÎN UCRAINA.”

(VL - Mici extrase:)
...ce mai poate obţine vicepremierul Osipov în discuţiile cu demnitarii ucrainieni? - „Probabil încearcă să mai „limiteze” problemele ulterioare, cum spun englezii”.

„Într-adevăr a fost o reacţie din partea Uniunii Europene care a fost o reacţie standart din partea acestei organizaţii, o reacţie moale prin care îşi reiterează interesul faţă de formatul „5+2” şi asta în esenţă a fost mesajul pe care l-a transmis UE”.

Europa Liberă: Adică nu s-a apucat să dea dreptate Chişinăului sau...?

Vlad Lupan: „Păi nu, UE crede că este mai bine să nu fie exclusă din formatul „5+2”, aş spune că frica lor este tocmai asta. Atunci când Federaţia Rusă încearcă să-i excludă din format, ei încearcă să revină. Federaţia Rusă joacă anume pe această îngrijorare a UE şi, practic din cauza asta, poate manipula situaţia. Atunci când unul dintre jucători se teme de ceva poţi să-l manipulezi cu asta”.

Cititi tot la:
http://www.europalibera.org/content/article/2048577.html

marți, 18 mai 2010

Cedarile din declaratia Medvedev-Yanukovici

Presedintele Federatiei Ruse Medvedev si cel al Ucrainei Yanukovici au semnat ieri o Declaratie comuna privind solutionarea transnistreana. Guvernul Republicii Moldova a venit astazi cu o declaratie departe de a fi comprehensiva, eventual exasperat, sau poate cu speranta sa corecteze anumite lucruri atunci cand Prim-Ministrul va merge la o intrevedere la Moscova. Contextul in Moldova este electoral, deci unele partide cred in lacrimile Moscovei...

O analiza generala a Declaratiei de la Kiev denota ca, in ciuda semnalelor pozitive sau cel putin atente din partea Chisinaului fata de Kievul oficial, in ciuda declaratiilor prin care se exprima dorinta Chisinaului de a stabili un parteneriat strategic cu autoritatile de la Kiev, indiferent cine castiga in alegeri, pozitia Ucrainei fata de Republica Moldova s-a dovedit a fi una de cedari in fata Rusiei. Daca anterior in unele medii de experti se specula pe faptul ca Ucraina aplica politica "marului copt" fata de transnistria (care sa cada singur in mainile Kievului), ca ulterior sa inteleaga ca aceasta regiune prezinta pericol pentru ei ca precedent pentru Crimeea, acum, posibil, Ucraina revine la politica sa anterioara, din perioada cooperarii si uneori rivalitati cu Rusia pe regiunea de est al unui alt stat - Republica Moldova.

Rusia reuseste sa negocieze cu Franta vanzarea unor port-helicoptere Mistral, aceasta asigurand un transport de forte de ractie rapida in Marea Neagra. Ucraina cade de acord cu stationarea flotei ruse in Sevastopol, cea care ar trebui sa beneficieze de Mistraluri, pentru o perioada indelungata de timp. Presupuneam anterior ca Yanukovici ar trebui sa inteleaga ca o astfel de stationare ar fi asemanatoare stationarii Armatei a 14 in Republica Moldova. Aceasta a servit in Moldova drept scut separatismului transnistrean, iar Flota rusa serveste un incitant pentru separatismul din Crimea. Ultimele evenimente, inclusiv semnarea declaratiei pe solutionarea transnistreana pun mari semne de intrebari in ce priveste dorinta actualei conduceri a Ucrainei de a respecta interesele nationale ale Republicii Moldova din toate perspectivele. In parelel apar si intrebari privind capacitatea autoritatilor Ucrainiene de a face previziuni in ce priveste pericolele care ii pasc din partea Federatiei Ruse.

Urmatoarele notiuni inserate in declaratie prezinta anumite pericole, ingrijorari sau semne de intrebare pentru Republica Moldova:

1. Faptul ca Rusia declara insistent a negocierile privind solutionarea conflictului din regiunile de este ale Republicii Moldova au loc intre doua parti egale nu este nou. Este o formulare ruseasca standard pentru a-i oferi regiunii transnistrene un statut special nu doar in negocieri, chiar daca aceasta regiune este parte a Republicii Moldova si nu un subiect separat, egal din punct de vedere international. Motivatia ca in negocieri participa parti egale, implicate in conflict, nu este logica prin prisma declaratiei privind partile egale, care sunt numite Republica Moldova - Transnistria. Rusia spune ca recunoaste faptul ca trebuie respectata suvernaitatea si integritatea teritoriala a Republicii Moldova, dar cheama la negocieri cu o parte egala dintre Republica Moldova si Transnistria. Or Republica Moldova include Transnistria, Kremlniul astfel demonstrand, inca o data, o abordare dubla, contra interselor Republicii Moldova. Dupa cum sugeram pe data de 17 mai 2010, Kremlinul nu vede Republica Moldova, sau fortele politice din tara noastra drept partide care ar trebui respectate. Politica extrem de maleabila a unor partide vizavi de Moscova a dat roada declratiei de la Kiev, prin care si Ucraina se altura pozitiei Kremlinului de egalitate dintre Chisinau si Tiraspol, mai mult decat a unor parti in conflict.

2. Declaratia vorbeste despre o solutionarea justa si comprehensiva (справедливого и всеобьемлищего урегулирования). Ce se are in vedere prin cuvantul "justa", atunci cand Federatia Rusa a sustinut deschis si continua sa sustina separatismul transnistrean (inclusiv acum direct prin bani si evitand sa ridice datoriile pentru gaz, peste 1mlrd dolari SUA)? In asemenea circumstante, aderarea Ucrainei la o astfel de abordare demonstreaza ca posibil revina la politica "marului copt".

3.In contextul sustinerii economice si financiare a regiunii de est a Republicii Moldova, de catre un alt stat - Federatia Rusa - subiectul economic, atat de fervent discutat de Tiraspol prin declaratii privind o inexistenta blocada economica din partea Chisinaului (pe cand in realitate marfurilor noastre la Tiraspol li se adauga 100% taxe), demonstreaza inca o data ca liderul de la Tiraspol reuseste sa promoveze ideea ca el are nevoie de experturi si importuri necontrolate in regiunea Transnistreana, fara inregistrare la Chisinau - in afara regulilor OMC si cotelor UE, prin care Transnistria exporta din Republica Moldova. Subiectul transporturilor si economiei fiind legate impreuna in aceasta declaratie, demonstreaza o astfel de abordare. Aceasta sustinere permanenta a Kremlinului de a scoate exporturile si importurile in regiunea transnistreana de sub control national si international, demonstreaza ca exista atat interese politice a Moscovei in Republica Moldova, pe care si-o doreste in continuare o zona a sa de influenta, dar si financiare, precum si faptul ca Ucraina este deja considerata o zona de influenta a Rusiei. Anumite persoane din Ucraina, pe de alta parte, folosesc ocazia ca tara lor desparte Rusia de Republica Moldova, astfel avand, posibil, toate oportunitatile sa revigoreze un trafic ilicit in zona, insa doar daca vor reusi diminuarea rolului sau eliminarea Misiunii UE la frontiera - EUBAM. Faptul ca Ucraina va suferi pierderi economice de pe urma tunor tranzactii ilegale in zona transnistreana ar putea sannu ingrijoreze elitele actuale, pentru ca traditional atfel de probleme se rezolvau in spatiul post-sovietic nu prin prisma intereselor nationale, dar cu geamandanul cu bani - insa nu putem afirma aceasta acum, sau in viitor fara probe. Totusi, din datele de contrabanda pe regiune, putem presupune ca e adevarat.

4. Subiectul statutului transnistriei - declratia face refernita la un statut bine/sigur garantat (надежно гарантированный статус). Astfel, Declaratia revine la ideea unor garantii speciale pentru solutionarea conflictului transnsitrean, astfel incat sa asigure un statut mai important, la nivel international, pentru Tiraspol. Faptul ca in acest context este mentionata neutralitatea constitutionala a Republicii Moldova confirma dorinta Federatiei Ruse sa influenteze situatia din Republica Moldova (inclusiv inainte de alegeri anticipate) prin intermediul transnistriei.

5. Faptul ca Ucraina si Rusia fac referinta la o prevedere constitutionala a Republicii Moldova - neutralitatea, care este un subiect de decizie a cetatenilor Republicii Modova si nua impunerii din afara - atinge nivelul de interferenta in afacerile interne ale unui stat. De sigur, s-a dorit o reactie a Republicii Moldova prin care aceasta sa-si reconfirme sacest statut, pentru ca ulterior sa mai fie utilizat in contextul solutionarii conflictului, sau altor probleme interne din Republica Moldova - vezi declaratia Bashkanului Gaguiei, care in primavara acestui an a amenintat ca tara noastra trebuie sa ramana neutra.

6. Un element important este abordarea vizavi de solutionarea problemei asa-numitor forte de mentinere a pacii. Astfel, Rusia a reusit ca Ucraina sa subscrie la declaratia din 18 martie 2009, semnata de liderul separatist Smirnov, ex-presedintele V. Voronin si Presedintele rus, Medvedev, prin care operatiunea de mentinere a pacii sub control rus, poate fi modificata in una internationala si numai sub egida OSCE, doar dupa solutionarea conflictului. Asa cum aratam in primavara anului trecut, declaratia din 18 martie 2009 presupune si ca Republica Moldova se dezice, chiar daca indirect, de retragerea trupelor ruse din tara noastra. Faptul ca Ucraina subsemneza acelui document prezinta inca o problema serioasa pentru procesul viitor de solutionare a conflictului. Faptul ca Ucraina doar a subsemnat la declaratia din 18 martie 2009, fara sa indice implicatiile negative, demonstreaza ca ori nu are intelegere in ce priveste consecintele acesteia, sau stie, dar fie subscrie complet Rusiei, fie are jocul propriu, de altfel negativ, pe regiunea de est a Republicii Moldova.

7. Nu in utlimul rand vom mentiona ca apelul la abtinerea de la actiuni unilaterale este vag. El poate fi interpretat ca un apel catre Tiraspol in cazul Vardanean si Cazacu, dar si ca o preintampinare Chisinaului, care trebuie sa stea cuminte in banca in aceste circumstante.

In concluzie:

A avut loc un summit in care Rusia a demonstrat inca o data ca nu are respect fata de comunitatea internationala si in particular fata de Formatul 5+2. Chiar daca afirma ca este gata sa revina in acest format, insasi aparitia unei declaratii separate, in care sa fie incluse interesele Rusiei pe regiunea transnistreana, este un semn relevant ca autoritatile de la Kremlin nu au nici cea mai mica intentie sa plece de la realpolitik. In acelasi timp, cei care cred ca datorita acestui fapt Rusia trebuie menajata, apeland la o politica de cedari,gresesc - faptul ca Rusia nu a reusit sa incorporeze Ucraina pana acum s-a datorat slabiciunii sale. Insa daca Moscovei i se va permite in continuare politica actuala, fara ajustarea politicilor europene fata de Kremlin, tocmai atunci se va confirma faptul ca Europa joaca un realpolitik in care sacrifica tari si popoare, fapt care afirma Rusia, anihiland argumentele valorilor democratice si a deschiderii. De altfel, ideea ca Rusia ar putea semna cu UE un Acord privind liberalizarea vizelor (nu conteaza inainte de Republica Moldova sau dupa) ridica in acest context mai multe semne de intrebare.

Reactia Guvernului de a saluta dialogul dintre Rusia si Ucraina, prezentandu-l drept un efort international, este astfel neadecvat situatiei si intentiilor Federatiei Ruse.

Faptul ca Ucraina s-a raliat la intentiile expansioniste ale Moscovei in fosta zona de influenta a Krelminului, este un semn suficient de periculos. Daca pana acum presupuneam ca autoritatile de la Kiev joaca dublu, intelegand care sunt pericolele, acum apar semne tot mai mari de intrebare si vizavi de aceasta presupunere.

Putem, evident, presupune si inconinuare ca la acest Summit inaltul oficial ucrainean intelegea ca in cadrul unei intervederi atat de importante nu-i poate refuza colegului sau rus o asemenea declaratie. Insa prevederile acesteia, cuplat cu analiza comportamentului Ucrainei din ultima vreme, ne face sa credem ca Yanukovici cedeaza Rusiei pe toata planurile, doar pentru a ramaine la putere la Kiev. Posibil ca autoritatile ucrainiene vor afirma ca nu putea decat sa cedeze si ca au reusit maximum posibil, insa in opinia noastra mai bine nimic decat rau.

Este bine ca Guvernul, prin declaratia Primului-Ministru de azi, 18 mai 2010, a reacionat, totusi, cel putin la o intrebare - necesitatea modificarii formatului actual de asa-numite trupe de pacificare. Prim-minsitrul a reiaterat faptul ca acestea trebuie inlocuite de un contingent civol international, fara a da insa detalii si clarificari.

Faptul ca declaratia Primului-ministru nu continea alte alemente decat salutarea, de altfel nereusita (in contextul faptului ca reuniunea avea loc in afara formatului international si sprijinea anumite pretentii ale separatismului transnsitrean) a intrevederii de la Kiev, precum si referinta doar la fortele de mentinere a pacii este, in acest context imcompleta si nereusita. Ea sa inscrie in iluzia unor partide politice ca relatiile cu Moscova pot fi restabilite printr dialog onest si intrevederi personale cu liderii de la Kremlin.

Astfel, politica unor partide din Republica Moldova, de reactie atenta fata de tot ce vine din partea Rusiei, in speranta "adormirii" vigilentei acesteia, sau evitarea antagonizarii acesteia - prin primsa scumpirii gazelor livrate de Rusia si perciolului repetarii scenariului Kyrgyzstan - s-a ciocnit cu realitatea cruda si foarte diferita de sperante. Realpoliticul rusesc bate idealismulul moldovenesc, dar si cel international.

Intelegem ca poate fi discutat argumentul prin care Republica Moldova nu ar trebui sa-si permita reactii extrem de dure la aceasta declaratie. Este insa de inteles, ca era nevoie de o declaratie pe puncte la problemele mentionate mai sus, chiar daca este o reactie neplacuta pentru relatiile cu Ucraina si Rusia - or altfel nu vom avea nici un rezultat pe viitor.

Cred ca argumentele de mai sus sunt valabile pentru Guvernul Republicii Moldova, iar faptul ca in regiune sunt incalcate drepturile omului serveste drept o parghie enorma in procesul solutionarii transnistrene, inclusiv in negocierele politice, daca utilizam corect cazul Ilascu si altele. Daca aceste elemente vor fi utilizate corect si fara exagerari, asa cum incearca imediat sa reactioneze si insuneze unii actori guvernamentali, non-guvernamentali, inclusiv si unii actori internationali, atunci pericolul poate fi minimizat. Este nevoie de formulat o pozitie clara si mai putin maleabila.

Politca prea maleabila, aflata oarecum intr-o extrema slaba, a Republicii Moldova fata de regiunea transnistreana nu a dat roade in contextul geopolitic actual. Faptul ca, la cererea autoritatilor de la Chisinau, au fost eliminate restrictiile de calatorie impuse liderilor de la Tiraspol, nu au dat roade, asa cum demonstreaza cazul Vardanean si aletele. Tiraspolul poate isi doreste sa prezinte Chisinaul ca atacator si ca pericol in urma caruia toata lumea sa-l voteze pe Smirnov si partidul sau in viitoraele alegeri. Insa cazul cum este cel al lui Vardanenan a demonstrat ca Tiraspolul va inventa, daca este nevoie, asemenea atacuri asupra sa, chiar daca ele nu exista in realitate.

In final vom mentiona ca Rusia, asa cum demonstreaza Summitul de la Kiev, va utiliza orice parghie care ii sta la dispozitie si niciodata nu va utiliza doar una, sau alta, sau va juca doar pe un singur plan - in orice circumstante Rusia va juca pe mai multe miscari, ca sa reusesca sa linisteasca sau sa faca presiuni pe diverse directii, fie cu Ucraina, dar in acelasi timp cu SUA, fie cu Moldova, dar si cu UE, un joc strategic, ca pe o tabla de sah.
--------------

Mai jos vedeti declaratia comuna a lui Medvedev si Yanukovici ->

http://news.kremlin.ru/ref_notes/561

President of Russia website

СОВМЕСТНОЕ ЗАЯВЛЕНИЕ ПРЕЗИДЕНТОВ РОССИЙСКОЙ ФЕДЕРАЦИИ И УКРАИНЫ ПО ПРИДНЕСТРОВСКОМУ УРЕГУЛИРОВАНИЮ

17 мая 2010 года

Российская Федерация и Украина, выступающие в качестве посредников и стран-гарантов справедливого и всеобъемлющего урегулирования приднестровской проблемы, подтверждают свою приверженность ранее достигнутым в переговорном процессе договоренностям. Они считают неотъемлемыми составляющими урегулирования укрепление доверия между Республикой Молдова и Приднестровьем, обеспечение стабильного социально-экономического развития в регионе, дальнейшее становление институтов гражданского общества, соблюдение прав и свобод человека в соответствии с нормами и принципами международного права.

При этом они исходят из необходимости решения приднестровской проблемы исключительно мирными политическими средствами путем равноправного диалога с целью определения особого надежно гарантированного статуса Приднестровья на основе соблюдения суверенитета и территориальной целостности Республики Молдова, конституционного нейтралитета и формирования единого правового, экономического и оборонного пространства.

Страны-гаранты продолжат согласованные усилия по восстановлению взаимопонимания между Республикой Молдова и Приднестровьем и призывают их воздерживаться от односторонних действий, способных осложнить ситуацию в регионе и перспективы урегулирования. В этом контексте максимальное содействие будет оказываться деятельности созданных Кишиневом и Тирасполем экспертных групп по мерам доверия на Днестре в торгово-экономической, транспортной, гуманитарной и других сферах.
Российская Федерация и Украина подчеркивают важную стабилизирующую роль нынешней миротворческой операции в регионе и выступают за конструктивное взаимодействие всех входящих в нее компонентов. Страны-гаранты отмечают, что в Московском заявлении от 18 марта 2009г. стороны высказались за трансформацию нынешней операции в мирогарантийную под эгидой ОБСЕ в контексте приднестровского урегулирования, и подтверждают принципиальную готовность принять в этом активное участие.

Российская Федерация и Украина намерены в контакте с международными партнерами содействовать созданию надлежащих условий для возобновления работы «Постоянного совещания по политическим вопросам в рамках переговорного процесса по приднестровскому урегулированию» с участием политических представителей Республики Молдова и Приднестровья, посредников от Российской Федерации, Украины и ОБСЕ, а также наблюдателей от Европейского Союза и Соединенных Штатов Америки.

Страны-гаранты убеждены, что тесное сотрудничество и координация усилий всех участников переговорного процесса в формате «5+2» способно ускорить достижение всеобъемлющего и устойчивого политического урегулирования на Днестре.

luni, 17 mai 2010

Ce vrea Rusia in Moldova?!

Un decalog politic din perspectiva lunii mai 2010

Am citit un articol a lui Bogdan Tardea, reprezentant al Institutului Social-Democrat, despre situatia din Moldova. Cred ca reflecta, cu sau fara vointa (sublinez acest fapt), interesele pe care le are si Federatia Rusa in Republica Moldova.

Iata ce cred ca se doreste aici inclusiv de catre Kremlin, daca doriti printr-un decalog politic strans legat:
1. Blocajul politic si constitutional actual e necesar unor "Kremlinezi" pentru a manipula situatia din RM.

2. PLDM nu este si nu va fi tratat ca partener important pentru Moscova - ideea de a sustine participarea la parada de 9 mai nu a adus nici un divident in relatia cu Rusia. Respectiv PLDM este discreditat in acest articol a lui Tardea pentru dispersarea activitatilor sale, desi as sugera ca aceasta critica nu este foarte dura. Totusi popularitatea PLDM este mare, dar in acealsi timp mesajul este ca acest partid este inca abordabil, fapt probabil vazut in aceiasi maniera din punctul de vedere a Moscovei - nu tocmai un mesaj incurajator, pentru ca oricum, asa cum ziceam, PLDM nu este considerat partener important, doar ca un partid care intre timp trebuie menajat, pana cand este diminuata importanta altuia. Fiecaruia ii va veni momentul potrivit. Divide et impera, asa se pare functionau imperiile mari in relatiile cu partenerii mici, cu lideri ranzosi si certareti...

3. PL constituie, probabil (unii ar spune fara indoiala), partidul problema pentru rusi si probabil conform unor idei influenta sa ar trebui anihilata - fapt pe care il observam in comportamentul a mai multe partide politice din Republica Moldova. Chiar daca PL prezinta un partener relativ fidel de Alianta, el este subminat indirect prin diverse mesaje mediatice sau politice. PLDM si PL au initiat ideea reformei constitutionale, au convins partenerii de coalitie, dar dupa sondaje, cand popularitatea PLDM si PD a rescut, PL a fost lasat singur. De altfel, este paradoxal ca dupa o astfel de "lasare" PL a fost acuzat in primavara ca dezbina AIE pe subiectul 9 mai... De fapt prin aceste contradicti si impunsaturi se face jocul unor figuri de la Kremlin, nu stiu daca involuntar sau Moscova intentionat joaca pe animozitatile deja existente...

4. Daca in cazul PD unii simpatizanti ai acestui partid discuta "ce-i de facut cu Ghimpu"(citeste - cum sa diminuezi importanta si rolul PL), atunci in cazul PLDM situatia este diferita din cauza rivalitatii vechi dintre aceste partide - animozitatile existente despre care am mentionat mai sus. Or asta se pare si este acel element utilizat si incurajat de un jucator tert.

5. La randul sau PL nu scapa nici o ocazie sa fie folosit in acest joc - schimburile taioase de replici dintre PLDM si PL, doua partide de dreapta, este unul departe de a fi logic. Mesajele PL catre electoratul sunt crude si uneori neadecvate - exceptie face 9 mai, unde mesajul a fost adecvat si a trezit simpatie la electoratul intelectual, insa nu si la mase... - cand vorbim, insa de scapari, vezi declaratia vizavi de integrarea europeana a RM ca exceptie geopolitica, in fata reprezentatilor UE aflati in Moldova cu ocazia zilei Europei. UE deja are probleme in Balcani unde fiecare natiune cu probleme cere sa fie tratata ca o exceptie... geopolitica - adica, asa cum intelege UE, sa nu-si mai respecte angajementele si sa nu mai fie implementate toate reformele. Or UE reactioneaza negativ la astfel de mesaje - mesajul corect ar trebui sa fie - vom reforma, vom munci, vom implementa, ne vom face tema de acasa si astfel vom demonstra ca trebuie sa intram in UE mai repede. Asta fiind doar un exemplu de greseli si acela in domeniul politicii externe. Cat priveste intern - vaneaza meajele PLDm ca sa reactioneze la ele, ceea ce pare a fi putin imatur.

6. Pe de alta parte, daca zvonul conform caruia PCRM lucreaza sa aduca PD mai aproape de o viitoare coalitie (si ca unii membri PD vor fi posibil scosi de pe lista viitoare de candidati la alegerile anticipate) se dovedeste adevarat, iar semnale deja sunt destule - atunci totul va depinde de procentul pe care il va acumula PLDM si... PL. Nu sugerez ca PD ar "trada", pentru ca asemenea scenarii au mai fost - dar sugerez ca PD nu trebuie "tentat" sau impins sa mearga intr-o coalitie cu PCRM - adica PLDM si PL sa ia voturi. Asa cum am sugerat, comportamentul PD va depinde de oferte, dar si de procentul pe care il va acumula atat PLDM cat si PL in alegeri. Or daca avem PCRM cu 50 de locuri, atunci e nevoie de doar inca 11 locuri pentru a alege presedintele conform Constitutiei actuale, fara reforma constitutionala si alte probleme - totul va depinde de distributia de puteri in stat...

7. Daca PD, PLDM si PL nu inteleg asta, atunci situatia RM si a integrarii sale europene poate deveni destul de grava.

8. Mesajul probabil apropiat cu cel al Moscovei in analiza lui Tardea este de asemenea concludent in ce priveste rolul presedintelui - de Persoana presedintelui depinde stabilitatea economica si politica, etc - dar en aminitim aici de un presedinte stil Voronin, ales direct, cu o verticala a puterii (Vertikal Vlasti) ca la Putin, cu toate consecintele anti-democratice. Daca s-ar merge pe o astfel de formul ar fi emularea civilizatiei estice, non-europene. Vezi afirmatia "Prezident - sterjeni gosudarstvennosti" si haideti sa ne gandim ce se doreste prin delegarea functiei de stat catre un singur om - axa centrala(!) a unui stat. Punem aceste afirmatii in contezxt - si anume ca nici PD nu este criticat practic deloc in articolul lui Tardea - desi intelegem ca PD este prieten cu partidul lui Putin. Este o observatie necesara, dar si relevanta atunci cand vedem cum incep campaniile electorale in Moldova si ce fel de mesaje sunt transmise de la un partid la altul.

9. Una din concluziile analizei lui Tardea este "alegeri ACUM" - ca daca nu revoliutzionnie nastroenia (dispozitii revolutionare) vor duce la o revolutie - imediat un deja vu - vezi cazul Kyrgyzstan unde cresterea preturilor la gaz de atre Moscova/Gazprom a dus la "revolutie". Rusia a afirmat ca nu era implicata...

10. Or "alegeri acum" inseamna nemultumiri pentru scumpiri si vot negativ pentru PLDM si pentru mesaj relativ slab al PL. Optiuni - Primavara anului 2011 este cea mai proasta optiune din toate (preturi la gaz mari, facturi mari - Rusia o va face, probabil, dar si efectul psihilogic negativ al iernii), toamna anului 2010 este o optiune proasta, dar mai buna decat primavara anului 2011, dar din toate optiunile proaste, totusi cea mai buna este toamna anului 2011. Cred ca e clar de ce - nu? ce ziceti??

Din start imi prezint scuzele mele lui Bogdan daca am interpretat ceva gresit si daca presupunerile mele nu corespund realitatilor, similitudinilor de idei, sau ideilor pe care a vrut sa le prezinte!

Iata referinta la articolul dlui Tardea:
http://www.elections-ices.org/russian/publications/textid:4767/