sâmbătă, 8 octombrie 2011

Inca o data despre NATO de la AP NATO Bucuresti

Spre surpindere o informatie contradictorie despre interventiile unui deputat din RM, au aparut chiar in prima zi de participare la Adunarea Parlamentara a NATO de la Bucuresti.

Astfel, am observat in pauza AP NATO ca Arena.md a preluat o stire de pe Mediafax
Scutul antirachetă, criticat de Franţa, Rusia şi Ucraina la Adunarea Parlamentară NATO de la Bucureşti
http://www.arena.md/?go=news&n=8654&t=Scutul_antirachet%C4%83,_criticat_de_Fran%C5%A3a,_Rusia_%C5%9Fi_Ucraina_la_Adunarea_Parlamentar%C4%83_NATO_de_la_Bucure%C5%9Fti

In articol apare o informatie conform careia "Oportunitatea instalării scutului antirachetă la Deveselu a fost pusă sub semnul întrebării şi de un parlamentar din R.Moldova, care a întrebat dacă baza din România nu va putea fi folosită şi pentru lansare de rachete, nu doar pentru interceptare."

As dori sa vin cu o infirmare a unei asemenea interpretari si sa discut cu cititorii acestui blog despre cateva din ideile pe care le-am abordat in contextul discutiei despre riscurile si plusurile acestui scut anti-racheta.

Asa, in cadrul sesiunii de intrebari si raspunsuri, puteam astepta o opozitie din partea Federatiei Ruse fata de scutul anti-racheta. Nu am dori sa ma asociez unor astfel de viziuni si, tocmai de aceasta, in cadrul sesiunii am venit cu 3 intrebari-comentarii, aproape retorice, care urmau sa aduca claritate in cateva aspecte legate de scut (NB! nu in toate):

1. Pentru a sublinia ca actiunile Aliatilor si SUA sunt de obicei ghidate de principii democratice si stiintifice - examinare atenta si analiza multilaterala, inclusiv a impactului - am mentionat ca este in obiceiul statelor aliate si partenere sa elaboreze o Evaluare a Riscurilor si Ameintarilor, in baza carora aceste state purced la dislocarea trupelor (si implicit - organizarea lor). Din acest motiv am venit cu o intrebare mai mult retorica - Daca dislocarea Scutului a fost efectuata in conformitate cu o astfel de Evaluare? Evident am primit un rapuns pozitiv, in care s-a mentionat existenta riscurilor si amenintarilor reale in urma carora a fost luata decizia dislocarii acestui scut. Aceste motive au fost aduse decidentilor la Summitul de la Lisabona si examinate la acea reuniune.

2. In randul doi, am intrebat daca rachetele Sol-Aer pot servi drept surse de risc, asa cum sunt prezentate acum (de parca aceste rachete ar ataca de la Sol, din teritoriul NATO, spre Sol, pe teritoriul, de exemplu, a Rusiei). Rachetele, deci sunt Sol-Aer, nu ataca decat alte rachete (in acest caz) si nu pot prezenta risc, doar decat de un oarecare stat (sau actor non-statal) care ar ataca cu rachete sol-sol o tinta in zona euro-atlantica.

3. Am mentionat de cateva ori faptul ca Republica Moldova este protejata de acest scut si acest fapt este unul implinit. Astfel, RM deja se bucura de un anumit nivel de protectie. Mai mult. Daca ne uitam atent si utilizam imaginatia putem examina o astfel de situatia ipotetica - daca o racheta ar traversa teritoriul usiei spre europa, atunci aceasta s-ar afla la nord de RM si Romania. O astfel de racheta nu ar traversa teritoriul Romaniei. Cat de logic ar fi ca o astfel de racheta sa traverseze Rusia, sa-si schimbe traiectoria spre sud, peste RM si Romania, dupa care iar sa-si schimbe traiectoria sre nord, spre europa? Concluzia care se cere, este, evient - nu exista nici o logica pentru o astfel de schimbare de traiectorie, deci, de fapt, scutul anti-racheta din Romania nu poate fi indreptat impotriva Rusiei in sensul in care este defensiv si NU acopera prin interceptie rachetele "ipotetice" care prin multa imaginatia ar zbura din Rusia spre Europa (sau invers).

Ar exista si unele probleme legate de Scut - unii experti din Republica Moldova erau gata sa anunte ca datorita scutului, perioada de plecare a trupelor ruse aflate in Republica Moldova s-ar extinde si NU pot fi de acord cu aceasta ide. Nu trebuie sa uitam ca si SUA nu isi doreste aflarea unor trupe straine, ba chiar si a unui conflict separatist, la frontiera cu Scutul. Deci as sugera ca SUA ar putea, fara sa declare si fara sa declram acest fapt si noi, sa fie interesata in retragerea cat mai rapida a trupelor ruse din RM si solutionarea conflcitului transnistrean. Astfel, presupusa problema s-ar transforma si intr-un atu.

Sigur, nu discutam aici alte aspecte legate de scutul anti-racheta, pe care sper sa le discutam si cu specialistii in viitor, evenutal bilateral. Dar, cred ca aceasta discutie trebuie sa fie corecta si nu una unilaterala, o discutie in care sa incercam sa vedem si punctele pozitive unui scut care ne protejeaza si eventual sa gasim caile cele mai practice prin care sa solutionam problemel reale ale Republicii Moldova, nu s cream altele.

Am reusit sa transmit aceasta viziune si Mediafax si am modificat postarea mea initial critica.

Pentru cei interesati de optiunile de vitor pentru RM, sugerez sa consultati websit-ul IDIS unde veti gasi un studiu - Optiuni de securitate pentru Republica Moldova. Prin simplu calcul - exista doar doua si din ele doar una e si democratica si europeana.

Vlad Lupan
Membru al Delegatiei Republicii Moldova la AP NATO,
Bucuresti,
8 octombrie 2011