joi, 16 septembrie 2010

(AUDIO) Vlad Lupan: ”Ei să pună virgula, iar noi promitem să punem punctul”

Imi cer scuze pentru lipsa de postari in ultimul timp. Programul de lucru nu-mi permite sa scriu acum mesaje sau analize, dar cel putin am dat un interviou, pe care din cauza timpului redus la dispiozitie iarasi il pun pe blog cu intarziere.
----------------------

Invitatul emisiunii din această sptămână este consilierul prezidențial pe problemele de politică externă, Vlad Lupan. Discuția începe cu un comentariu despre ”eșecul” referendumului, despre care Vlad Lupan spune: „Am avut senzatia că nu s-a înțeles la nivel național ce se vrea de la acest referendum. În acest caz, a contat parțial și unitatea între partide”.

Diferența între partidele din RM și cele de peste hotare, ne explică Lupan, e că la noi se votează pentru persoană nu pentru partid sau doctrină, de unde și întrebarea unora la referendum : „Pentru cine voi vota la referendum?”.

---------------------
Mai mult pe linkul spre Blogul Stelei Popa:
http://stelapopa.unimedia.md/2010/09/09/12140/

marți, 17 august 2010

Consilier al Presedintelui Republicii Moldova pentru Politica Externa

http://www.prezident.md/press.php?p=1&s=7914&lang=rom

17 August 2010

Vladimir Lupan este noul consilier prezidenţial în problemele de politică externă

Preşedintele interimar al Republicii Moldova Mihai Ghimpu a semnat decretul privind numirea lui Vladimir Lupan în funcţia de consilier al Preşedintelui Republicii Moldova în problemele de politică externă.


Printr-un alt decret, Mihai Balan a fost eliberat din funcţia de consilier al Preşedintelui Republicii Moldova în problemele de politică externă şi integrare europeană, în legătură cu trecerea la altă muncă.

vineri, 6 august 2010

Frica comunistilor de referendum si neglijarea legii & propriului electorat

Desi pozitia PCRM anti-referendum nu este noua - comunistii deobicei se impotrivesc la tot ce vine din Alianta, indiferent daca le convine sau nu - iata ce am zis la acest subiect pentru Moldova.org, un site de stiri care aduce nouati inca mult inainte de alte situri noi.

MOLDOVA.ORG
AIE a demonstrat că nu se teme de PCRM!
http://politicom.moldova.org/news/aie-a-demonstrat-ca-nu-se-teme-de-pcrm-211294-rom.html

04 August 2010

De Victoria Ungureanu

“Adresarea AIE la curtea constituţionala face parte din practica respectării statului de drept atunci când există anumite neclarităţi, precum şi o practică de eliminare a acestor neclarităţi pentru public în Instanţă, care ar fi trebuit să deţină ultimul cuvânt în domeniul justiţiei din Republica Moldova” a declarat pentru moldova.org, Vlad Lupan.

Decizia AIE de a se adresa la Curtea Constituțională, cât şi evenimentele din perioada 5 aprilie - 29 iulie 2009, Alianţa a reuşit să demonstrate că nu se teme de PCRM, crede Lupan.“O astfel de practică demonstrează nu frica, dar respectul faţă de sistemul judiciar, ceea ce nu aş putea numi drept o carateristică a PCRM, pe motiv că inlocuirea judecătoriilor de către ei şi în timpul guvernării dlui Voronin nu au ţinut cont de normele europene în acest domeniu”.

Nu cred că este cazul ca respectul faţă de statul de drept să fie confundat cu frica - ori, altfel, liderul PCRM sugerează că nu trebuie folosit sistemul legal, deşi în cazul PCRM există precedente de soluţionare a disputelor nu într-o maniera civilizată, dar în una departe de a fi legală, cu ajutorul "boxerilor" PCRM, în stilul "după colţul şcolii", care pare oarecum infantile” a specificat Vlad Lupan pentru moldova.org.

În opinia comentatorului politic, decizia Curţii Constituţionale este, de această dată, juridic bine fondată, “personal am repetat în mai multe rânduri că odată ce preşedintele nu a fost ales de parlament (sau popor), deci parlamentul nu i-a dat mandatul, în asemnea caz nici nu poat fi vorba de un mandat deplin”. Astfel, în concluzie, Lupan crede că Voronin nu putea să candideze.


MOLDOVA.ORG
Susţinătorii PCRM vor organizarea referendumului! Deci succes garantat pentru AIE?
http://politicom.moldova.org/news/sustinatorii-pcrm-vor-organizarea-referendumului-deci-succes-garantat-pentru-aie-211295-rom.html

04 August 2010

De Victoria Ungureanu

Comuniştii vor baicotarea referendumului din 5 septembrie, acum ne întrebăm, dar susţinătorii PCRM îşi doresc acelaşi lucru? De decizia susţinătorilor comunişti depinde într-o oarecare măsură succesul referendumului din toamnă.

Comentatorul politic Vlad Lupan consideră că sondajele confirmă dorinţa cetăţenilor de a organiza referendumul, iar împotrivirea comuniştilor este de fapt o cale prin care îşi neglijează propriul electorat.“Opunerea faţă de referendum demonstrează că şi calea legală, respectul faţă de propria populaţie, îi este străin PCRM-ul. Mai mult, PCRM nu îşi respectă propriul electorat, care şi el doreşte alegerea directă a Preşedintelui, date confirmate prin sondaje conform cărora peste 70% din populaţie doresc alegerea preşedintelui în mod direct - astfel, acest fapt îl doresc inlusiv suţinătorii PCRM, iar prin opoziţia faţă de referendum comuniştii neglijează propriul electorat”.

Interesele personale ale comuniştilor prevalează asupru soartei ţării noastre consideră Vlad Lupan, iar declaraţiile şi deciziile PCRM sunt o continuare a unei politici de dispreţ faţă de lege: “Chemările PCRM la nesupunere(NB!) - în loc de protest - de fapt, sunt o continuare a unei politicii de disrespect faţă de lege şi probează încă o dată că interesele personale ale liderilor comunişti prevalează asupra soartei ţării. De asemena aceste chemări continuă crearea divergenţelor în societate şi, după cum ne amintim, ne duc la declaraţia dlui Putin, prin care acest "avertiza" RM, imediat după intrevederea cu prim-ministrul ţării noastre, că Moldova va urma soarta Kyrgyzstanului”.

Alegerile vor ava loc, sperăm cu asisţenta Curţii Contituţionale, care ar trebui să vină cu o interpretare a rezultatelor referendumului şi semnificaţiile acestuia în ce priveste alegerile anticipate. Astfel, chiar dacă unele partide nu sun interesate în alegeri, ar trebui să urmeze un decret al Preşedintelui interimar, bazat pe argumentaţia Curţii Contituţionale. Preşedintele deja şi-a asumat public responabilitatea pentru dizolvarea parlamentului în faţa comunităţii internaţionale, dar sint faţa propriilor cetăţeni, ceea ce nu poate fi neglijat de nici un partid” a declarat Vlad Lupan pentru moldova.org.

joi, 5 august 2010

Dictionar Euro-Atlantic - ultima emisiune - invitat Igor Munteanu

Astazi am avut probabil ultima mea emisiune ca si moderator al emisiunii Dictionar Euro Atlantic - iar in aceasta emisiune am avut drept invitat pe dl Igor Munteanu, Director IDIS-Viitorul, nominalizat pentru postul de Ambasador al Republicii Moldova in SUA.

Ziceam ca astazi a fost probabil ultima emisiune ca si moderator - imi amintesc cu placere ca aceasta emisiune am moderat-o, in calitate de comentator politic, deci si participant, din octombrie 2008. Si acum cu mahnire, dar si bucurie pentru ca am avut parte de ascultatori buni, ma uit inapoi.

Dupa aproape 2 ani de activitate voluntara la aceasta emisiune parasesc Dictionarul de la Vocea Basarabiei si continui sa sper ca subiectele relatiilor euro-atlantice, UE si NATO, dar si a realitatilor din Republica Moldova cu impact asupra realatiilor tari noastre cu statele europene si atlantice, cu organizatiile din regiune, vor reveni la Vocea Basarabiei mai puternic, si nu doar la Radio, dar si in casele noastre.

Pentru ca sa impartasesc cu voi aceasta ultima emisiune am hotarat sa plasez un link - iar in paralel vedeti si o noua prezentare a Blogului, mai traditionala - si aceasta pentru ca astazi unul din radio-ascultatorii emisiunii a mentionat ca nu a reusit sa posteze pe blogul meu recent. Pentru ca sa avem posibilitatea sa comunicam si in continuare imi schimb inapoi prezentarea blogului si va prezint conexiunea/linkul spre interviul de azi cu Igor Munteanu, Director IDIS-Viitorul, persoana nominalizata pentru postul de Ambasador al Republicii Moldova in SUA, discutand importanta relatiilor Republicii Moldova cu Statele Unite ale Americii:

Radio Vocea Basarabiei
Dictionar Euro Atlantic din 05 august 2010, invitat Igor Munteanu


http://www.voceabasarabiei.net/index.php/stiri/politica/10116-audiodictionar-euro-atlantic-din-05-augus-2010-invitat-igor-munteanu

miercuri, 4 august 2010

Prezidențialele - In politică nu există frăție

Radio Europa Libera
INTERVIURI
Prezidențialele - In politică nu există frăție

Vlad Lupan
04.08.2010
Liliana Barbăroșie, Alexandru Canțîr
Vlad Lupan: „Este o parte din politica din R. Moldova care încă nu a ajuns sută la sută la nivelul maturităţii”.

Ringul luptelor pentru funcţia de şef al statului promite să fie tot mai neîncăpător, chiar dacă un „greu” ca fostul preşedinte Voronin nu va mai putea candida, cum a stabilit Curtea Constituţională … PLDM a decis să aibă un candidat pentru prezidenţiale, fostul candidat al Alianţei, liderul PD, numeşte asta „trădare” … De ce şi ce efect poate avea această înghesuială a partenerilor pe drumul cam îngust spre Preşedinţie ? Vom discuta în această dimineaţă cu domnul Vlad Lupan, încă din tagma comentatorilor politici … De ce această precizare? Pentru că întrebările recente despre implicarea domniei sale în actul guvernării „au sens” , cum a precizat chiar domnul Lupan…

Citit tot la: http://www.europalibera.org/content/article/2118032.html

vineri, 30 iulie 2010

Plecarea mea din tagma comentatorilor politici?

In ultima perioada de vreme am fost intrebat de mai multe ori daca mi s-a oferit o functie publica, pornind de la experienta pe care am acumulat-o anterior in diverse functii diplomatice.

Sper ca am reusit sa acumulez anumita experienta de studii, dar si practica pe parcursul ultimilor 14 ani. Am venit deseori cu prezentari privind activitatea mea de odinioara. Deaceea voi incerca sa dau elementele principale, pentru a reaminti de unde vin si unde merg, ca om - am absolvit in 1996 Scoala Nationala de Studii Politicie si Administrative la Facultatea Relatii internationale si pe atunci, integrare europeana, din 1996 am activat in cadrul Ministerului afacerilor externe al Republicii Moldova. Am fost membru a trei Misiuni OSCE, in Georgia, Albania si Croatia, unde am activat pe diverse domenii – de la ofiter de presa, indeplinind si functiile de purtator de cuvant, pana la functii ce tin de negocierie de solutionare a conflictelor, de ofiter politic responsabil pentru evaluarea situatiie politice din tarile in care am activat, de libertatea si dezvoltarea mass media, drepturile omului, monitorizarea sedintelor de judecata in cadrul proiectelor de consolidarea a statului de drept. Am lucrat asupra cateva proiecte de dezvoltare a societatii civile, inclusiv a deschiderii unor centre de dezvoltare a societatii civile, precum si in activitati importante ce tin de alegeri libere si corecte.

Cat am activat la MAEIE al Republicii Moldova am fost membru a doua comisii diferite ce tin de solutionarea conflictului transnistrean – Comisiei Unificate de Control si Formatului pentagonal (acum 5+2) de negocieri politice pentru solutionarea conflictului transnistrean. Am fost implicat in negocieri privind retragerea trupelor ruse din Republica Moldova, inclusiv inainte de Summitul de la Istanbul din 1999.

Din 1997 am avut posibilitatea sa ma ocup si de problemele ce tin de reforma fortelor armate si ulterior a sectorului de securitate din Republica Moldova.

Dupa revenirea mea la MAEIE din Misiunea OSCE din Croatia, am activat ca Sef de Directie NATO si cooperare politico-militara. Anterior, pana la plecarea in aceasta Misiuni am sugerat si am reusit sa obtin, prin Minister, acordul pentru un Plan Individual de Actiuni ai Parteneriatului – IPAP – cu NATO.

Din februarie 2008 am trecut in societatea civila cu speranta ca voi reusi sa-mi aduc aportul, liber, fara implicatii electorale de partea guvernarii comunsite, la promovarea interesului national. Am venit cu o serie de studii si analize pe diverse subiecte, dar si articole sau, poate mai bine spus mesaje, in sustinerea democratiei in Republica Moldova. Am reusit proiecte in si din afara Moldovei, fie studii majore pe integrare europeana, fie pe eficienta institutiilor, pe subiecte de securitate internationala, sau proiecte electorale-pilot, care nu au mai fost efectuate in Republica Moldova.

Din 2009 am dialogat cu partidele poltiice de orientare democratica si liberala din tara noastra pentru a promova un viitor european pentru noi toti, pentru mine si pentru copii mei. Sper ca prin acele contacte am reusit sa aduc o parte din cunostintele si intentiile bune in sfera politicului si guvernarii din tara noastra.

In toamna anului 2009 am fost implicat in elaborarea programului actual de guvernare pe domeniile ce tin de politica externa si integrare europeana, dar si securitate si aparare. Ulterior, pe parcursul anului 2010 am fost membru a doua grupuri inter-guvernamentale de lucru, cu participarea societatii civile, inclusiv cel care a incercat sa elaboreze, desi intr-un termen restrans, proiectul noii Strategii Nationale a Securitatii, care acum ar trebui sa se afle in Parlament.

Evolutiile recente din poltica din Republica Moldova m-au motivat pentru o implicare aditionala pe domenii de interes public si cele ce tin de viitorul politicii, democratiei si prosperitatii in acesta tara. Pozitiile mele de sustinere, in baza experientei si observatiilor anterioare, a unor idei de importanta pentru tara au devenit o prioritate pentru mine – reforma constitutionala, mentinerea suveranitatii tarii, realismului politic in sensul bun al cuvantului, a verticalitatii si adevarului istoric, dar intr-o stransa conexiune cu o politica interna si externa fezabila, fiind doar cateva idei centrale pentru mine.

Intrebarile recente privind implicarea mea in actul guvernarii, deci, au sens.

Deseori am prezentat atat analize, cat si mesaje publicului nostru si partidelor politice, pornind de la aceste idei si convingeri. Acum, probabil e timpul sa trec la urmatorul pas, in serviciul cetatenilor nostri. Despre acest transfer de responsabilitati veti afla probabil in curand, atunci cand (si daca:) se va intampla.

Vlad Lupan
30 iulie 2010

miercuri, 28 iulie 2010

Stafful ne-electoral ne-comun sau Coalitia Ranzosilor

Jurnal de Chisinau (http://www.jurnal.md/ro/news/filat-partidele-aie-nu-vor-avea-un-staff-electoral-comun-190332/) ne informeaza astazi despre faptul ca: "Partidele Alianței pentru Integrare Europeană nu vor avea un staff electoral comun, așa cum s-a vehiculat în ultima vreme. Declarația a fost făcută de premierul Vlad Filat, președinte al Partidului Liberal Democrat din Moldova, în cadrul unui briefing.

„În această seară vom avea ședința AIE unde vom discuta despre organizarea referendumului. Nu va exista un staff electoral comun, ceea ce mi se pare un lucru firesc. Va exista un consiliul de coordonare, dar fiecare partid își va administra acțiunile așa cum va crede de cuviință”, a declarat Filat."


Este nevoie de un staff electoral comun sau de un staff comun doar pe referendum si care este diferenta? De ce unele partide se delimiteaza de AIE?

Referendumul - cu mesaj si program identic al tuturor partidelor AIE, pentru ca nu e competitie electorala
Un staff comun pentru referendum este necesar in opinia noastra, pentru ca un asemenea staff comun ar asigura pregatirea referendumului cu un mesaj comun al Aliantei. Necesitatea unui mesaj comun al AIE pe referendum este necesar pentru ca acest referendum nu este o problema de partid sau partide, dar de deblocarea situatiei politice agreata de toata Alianta, prin intermediul unui refenerdum.

Referendumul nu este o campanie electorala, dar daca s-ar reusi o prezenta de peste 50% a votantilor la referendum, atunci orice intrebari vis-a-vis de aceasta consultare cu poporul ar fi anihilata. In acelasi timp, aceasta ar insemna o victorie importanta asupra PCRM si politicii lor distructive (cine nu este cu noi este impotriva noastra - o politica a eliminarii politice a tutror celor neconvenienti - oarecum o deportare politica si intelectuala).

Or o astfel de victorie este posibila doar cu un efort concertat, cu participarea tuturor partidelor AIE, prin efort comun.

Se pare ca va exista totusi un centru de coordonare, ceea ce deja este bine, dar am crede ca in problema referendumului nu ar trebui sa existe discrepante in AIE. Aici nu se testeaza diferite idei - doar daca votam sau nu pentru alegerea directa a Presedintelui Moldovei. Atunci de ce un astfel de lucru este firesc? Pentru ca nu este.

Electorala - cu programe de partid diferite, nu referendumul
In ce priveste prestanta partidelor in campania electorala, detasarea clara a PLDM de celelalte partide din Alianta chiar si in referendum aduce inca o data in prim plan atitudinea condescendenta a acestui partid fata de celelate. Un asemenea comportament trezeste ingrijorari in ce priveste comportamentul PLDM ca partid democratic, capabil sa negocieze ca partener responsabil si nu exclusiv de pe pozitii de forta cu alte partide.

Un alt element al declaratiei dlui Filat demonstreaza dorinta PLDM de a se detasa de pe acum de AIE. Ori una este dorinta de a merge singur in electorala - de altfel o dorinta impartasita si de alte partide - si alta este se transmiti mesaj catre alte partide ca PLDM este "liber". "Liber" pentru ce?

Deci este naturaca partidele cu programe si platforme ideologice diferite sa mearga singure in alegeri. Totusi, nu reusim sa vedem o astfel de necesitatea si pentru referendum. Coordonarea in cadrul AIE totusi va continua cel putin pentru referndum si asta este partea pozitiva, insa dupa alegeri avem nevoie de o Coalitie pentru o Moldova europeana si nu o coalitie pe care cetateanul simplu ar fi numit-o inca de pe acum coalitia "ranzei".

Vlad Lupan
28 iulie 2010
orele 16.15

sâmbătă, 10 iulie 2010

Pe UNIAN Ucraina - Почему я горжусь Молдовой, которая объявила 28 июня днем советской оккупации

Ca deobicei nu am scris de foarte multa vreme si nu va suparati, dar acest lucru inseamna ca iarasi am fost nitel ocupat. Scuze!

Din pacate din cauza timpului prea putin in o singura zi - ii ziceam unui expert rus ca ar fi fost bine in zi sa avem nu 24 de ore, dar 48, iar el mi-a raspuns "iata aici suntem de acord cu tine" pentru ca deobicei discutam in contradictoriu, civilizat desigur, dar aici am cazut de acord - deci din lipsa de timp multitudinea de idei pe care le am (nu sunt deloc modest acum, scuze:) nu mai ajung pe blog.

Acum iarasi nu am timp, citesc lectii publice tinerilor din partidele politice privind NATO. Insa ieri mi-a spus un amic ca imi puseshi:) mai devreme un link pe Facebook despre Ucraina. Deci nu postez ceva al meu, dar va dau ceva care este un semnal din Ucraina si care dezvaluie tot ce nu este spus, dar este simtit despre situatias. Ce este simtit? Vedeti mai jos o publicatie in rusa si fiti atenti, publicatia apare in Ucraina lui Yanukhovich si reda durerea poporului gaguz, bulgar si cel roman din Republica Moldova in 1940 si pana acum. Cititi...:

Agentia de presa ucraineana UNIAN
[30.06.2010 11:47] Маша Мищенко
Почему я горжусь Молдовой, которая объявила 28 июня днем советской оккупации

Я до 18 лет жила на юге Одесской области по улице 28 июня. И весь советский период своего детства знала, что эта дата обозначает день прихода советских войск в Бессарабию и «освобождение» этого края в 1940 году от боярской Румынии. Правда, к этой дате в том же советском детстве добавлялись неясные противоречащие советской версии подробности. Моя бабушка гагаузка рассказывала, что аккурат через год после «освобождения» всю ее многочисленную родню погрузили в вагоны и отправили в Казахстан. Что красные «освободители» отобрали все: землю, скот, даже детскую одежду. Потом оказалось, что обоих моих прадедушек отделили от семьи и отправили дальше, за две тысячи километров от Свердловска на лесоповал… Их фактически убили в каком-то страшном местечке Ивдель. Я нашла его на карте…

– Почему их убили? – интересовалась я.
– Диль лязым сорма, - по-гагаузки отвечала бабушка. («Не спрашивай», в переводе на русский).
Она всегда переходила на гагаузский, когда мы говорили о репрессиях, зная, что я так быстрее от нее отстану.

После перестройки все стало яснее. У одного деда по маминой линии было 80 гектаров земли. Второй возглавлял ячейку либеральной партии Румынии в своем уезде...

CITITI TOT ARTICOLUL PE SITUL UNIAN la adresa http://www.unian.net/rus/news/news-384274.html

luni, 28 iunie 2010

AIE trebuie sa nu faca nimic daca ne-am teme sa nu supere PCRM

Inca o data despre Decret (si iesirea din decret:)

Interviul de dimineata la Radio Europa Libera.

Doar cateva randuri:

Europa Liberă: În ce măsură dle Lupan împărtăşiţi părerea că respectivul decret ar fi un cadou oferit cu prea multă uşurinţă PCRM care a primis să iasă din boicot şi să vină în Parlament pentru a relua, cum au afirmat liderii comunişti, lupta pentru caracterul ireversibil al democraţiei în Republica Moldova?

Vlad Lupan: „Partidul Comuniştilor primeşte în permanenţă cadouri din partea Alianţei în asemenea circumstanţe dacă e să mergem confrom logicii respective, pentru că orice face Alianţa oricând PCRM este împotrivă şi atunci dacă scopul AIE este să nu supere Partidul Comuniştilor atunci ar trebui să nu facă absolut nimic.”

Cititi tot la Radio Europa Libera:
Oportunitatea unui decret contestat
http://www.europalibera.org/content/article/2084369.html

vineri, 25 iunie 2010

Decretul lui Ghimpu – necesara și controversata ultima redută

Cei care uită trecutul, sunt condamnați să îl repete
(interpretare a faimoasei fraze „Cei care nu pot memora istoria,
sunt condamnați să o repete” de filosoful George Santayana)



“Orbire strategică” unilaterală
Semnarea Decretului Președintelui Republicii Moldova privind declararea zilei de 28 iunie 1940 drept Zi a ocupaţiei sovietice a stârnit o furtună în “lingurița” politică din Republica Moldova.

Anumiți analiști au interpretat frazele, sensul vizibil al Decretului, unii chiar au reușit să menționeze momentului apariției acestui document, dar au făcut-o se pare doar din punct de vedere electoral și unilateral.

Nici un comentator cât de serios din Republica Moldova, care cunoaște realitățile de acasă, dar și de peste hotare, însă, nu a menționat un element important – Decretul a apărut exact în momentul în care în plan internațional sunt în plină desfășurare discuții privind conexiunea retragerii trupelor ruse din Republica Moldova cu negocierile „secrete” cu Rusia pe tema acordurilor de controlul armamentelor internaționale. Ori comentatorii nu cunosc acest „secret” știut de toată lumea, ori evită intenționat să o spună, adică se fac că plouă, pentru ca să smulgă ceva procente în electorală pentru partidul pentru care vor vota.


Apariție necesară, la țanc

Zilele trecute autorul acestor rânduri, membru a Colegiului militar, a fost întrebat foarte clar – care este poziția Republicii Moldova vizavi de retragerea trupelor ruse? Rămâne oare Republica Moldova ferm pe pozițiile sale? În contextul actual, când se negociază acorduri noi privind controlul armamentelor cu Rusia, adică documente care vor înlocui prevederile din Acordurile de la Istanbul 1999, partenerii noștri externi aveau nevoie de o confirmare, de un mesaj clar și neechivoc, și acum – Republica Moldova rămâne pe pozițiile sale!

Acest mesaj a fost transmis exact când era nevoie de el – astfel, mai multă lume se pare că se face că plouă când vorbește în termeni detașați de motivele apariției Decretului – de fapt un motiv absolut central, care este menționat și de serviciul de presă a Președinției “Decretul prezidenţial mai stipulează ca Federaţia Rusă, în calitatea sa de succesor de drept al Uniunii Sovietice, să-şi retragă necondiţionat, urgent şi transparent trupele şi armamentul de pe teritoriul Republicii Moldova.”

Nu cunoaștem cine a sugerat Președintelui Ghimpu includerea subiectului retragerii în Decret, dar modalitatea de exprimare și momentul sunt optime, ba chiar ideale.

Nodul în papură – sau de ce unii nu ar fi acceptat o Hotărâre de Parlament
Nici un partid din Republica Moldova, chiar dacă este apropiat Kremlinului, nu poate să-și permită să critice direct această parte de decret – de aceia, conform zicalei populare “hai sa-i căutăm nod în papură”. Astfel suntem astăzi martori ai unei parade a „analizelor” politice (ele chiar politice și or fi), care caută să lovească în continuare anume în PL, defavorabil Kremlinului și jocurilor sale de influență politică și transnistrizare a Republicii Moldova. Al cui joc atunci sprijină anumite persoane, media, inclusiv televiziuni când intenționat lovesc într-un partid al AIE, al „cinstei și onoarei” altor partide sau a populației acestei țări?

Este absolut evident că anumite partide, chiar și din AIE nu ar fi votat nici măcar în Parlament pentru o declarație privind retragerea trupelor ruse, atât de necesară acum Republicii Moldova. Or o astfel de declarație ar periclita relaţiile lor cu Kremlinul, inclusiv cu partidele ruseşti care au semnat parteneriate de colaborare. Deci apariţia unei Hotărâri ai Parlamentului la acest subiect nu ar fi fost “pragmatică” acum…

Trebuie să fie că anumite personalități publice şi politice în Republica Moldova evită în mod intenționat să vadă ceea ce este vizibil și din avion – faptul că Moscova pregătea terenul pentru negocierile privind ne-retragerea din Moldova pe plan internaţional, combinându-le cu negocieri în Moldova şi cu Moldova în situația noastră de criză şi pre-electorală.

Putem presupune că Federația Rusă aștepta de la partenerii săi politici de la Chișinău exact inversul decât o declaraţie clară că trupele ruse trebuie să plece. Oare care ar fi fost acum acel partid, care şi+ar fi permis să voteze o astfel de declaraţie, chiar dacă absolut necesară Moldovei pe plan internaţional, în parlamentul Republicii Moldova acum?

Tăcerea mieilor?
Faptul că Moscova aştepta “tăcerea mieilor” de la Chişinău este absolut evident.

În asemenea circumstanţe devenea imposibilă adoptarea unei Hotărâri de Parlament tocmai acum când era nevoie de o exprimare fermă şi publică a poziţiei ţării noastre – astfel lui Ghimpu revenindu-i rolul ingrat de a emite un Decret Prezidenţial, un document public, prin care să fie eliminate căi de retragere de la poziţia ţării noastre conform căreia trupele ruse trebuie să plece necondiţionat, fără subterfugii “electorale” către PCRM sau “pragmatice”.

Şi dacă nu este suficient de clar, ar fi bine să luăm aminte de cinci elemente centrale, care s-au produs în ultima jumătate de an:

1. Faptul că Moscova spunea una vizavi de Republica Moldova şi pregătea alta - acest lucru este vizibil după ce Kremlinul a pregătit terenul pentru ne-retragere, atunci când a semnat cu Ucraina o declarație in mai 2010 prin care vecina noastră de la Est accepta că retragerea să se producă conform documentului Smirnov-Voronin-Medvedev din 18 martie 2010 de la Moscova, adică după soluționarea politică a conflictului. În popor o astfel de formulare se traduce laic “la paștele calului”.

2. Gazpromul a intentat dosar Republicii Moldova pentru datorii încă în noiembrie 2009, doar la o lună după instaurarea Guvernului AIE şi nu în mai 2010, după paradă, aşa cum „uitau” unii analişti şi politicieni de-ai noştri. Deci Rusia, care controlează Gazprom, nu a dorit de la bun început să accepte o guvernare AIE şi a lucrat să dezinformeze publicul şi să dezbine Alianţa.

3. Chiar a doua zi după vizita Prim-ministrului Republicii Moldova la Moscova, omologul său rus a declarat că situaţia din Moldova aminteşte de cea din Kîrgîzstan – astfel, decizia de a i flexibili şi pragmatici cu Moscova nu a funcţionat, indiferent de partid, însă astfel Rusia a demonstrat că tocmai ea şi a lucrat la dezbinarea AIE.

4. Rusia a continuat să pregătească terenul de negocieri în favoarea sa pe plan internaţional, eliminând Moldova din ecuaţie, atunci când a semnat declaraţia Medvedev-Merkel, după cea de la Kiev. Chiar dacă Prim-ministrul Moldovei discutăă cu doamna Merkel până la această declaraţie şi reuşeşte să aducă problema Transnistriei pe masa discuţiei, în declaraţia finală dintre Germania şi Rusia ţara noastră nu devine un membru al unui viitor dialog pe probleme de securitate dintre UE-Rusia, inclusiv pe problema Transnistriei.

5. Declaraţiile ruse de la Viena şi reacţiile Ministerului rus de externe – la OSCE Rusia a declarat ieri că nu are de gând să-şi retragă trupele din Moldova sau să schimbe formatul de pacificare, iar astăzi Ministerul de externe afirmă că este convins că motivele reale ale autorilor acestei iniţiative este de a „…distruge actualele mecanisme de asigurare a stabilităţii la Nistru.” Or tocmai Rusia deja a declarat la OSCE că nu are de gând să accepte retragerea şi modificarea formatului aşa numitelor forţe de menţinere a păcii, exact în momentul discuțiilor internaţionale pe acest subiect. Deci este clar că mesajul Decretului era necesar pentru Republica Moldova acum. Iar punctul pe „i” il pune acelaşi Minister de externe rus, care afirmă că „decretul poate deveni începutul unor confruntări politice şi conflicte în societatea multinaţională din Moldova”. Or asta este exact ce a sugerat domnul Putin că oricum va face în Moldova – al doilea Kîrgîzstan.

Electoratul Kremlinului vs Europa
Dacă ne amintim de sondajele de opinii de câţiva ani în urmă, o parte din electoratul nostru îşi dorea doar un singur partid în Republica Moldova, nici măcar două. Acelaşi votant credea că Rusia va fi partenerul strategic al Moldovei pe când ţara noastră se va integra în Europa. Recent un analist străin a spus că Moldova trebuie să-şi determine calea, ori să meargă spre integrare cu Europa, or să meargă la Moscova şi să ceara zonă economică liberă cu Rusia – dar, am adăuga noi, să uite de democraţia europeană.

Cei care afirmă că Rusia este puternică şi poate distruge Moldova şi tocmai de asta ar trebui să fim atenţi cu ea, uită că Moscova implementează oricum o serie de acţiuni în defavoarea Alianţei pentru Integrare Europeană încă din noiembrie 2009. AIE pur şi simplu nu este favoritul Moscovei, iar orice alta structură ar presupune revenirea la „democraţia menajabilă” a Kremlinului. Deci nu Decretul sau PL e problema, dar faptul că AIE stinghereşte Federaţia Ruse să câştige în negocierile privind retragerea trupelor ruse din Moldova. Nu există un a doilea Istanbul, aşa că ultima linie a apărării este deja acasă. Faptul că unii lideri politici nu văd problema decât din perspectiva electorală, este negativ sau naiv.

Relaţia cu Rusia în acest moment este una importantă, dar importantă nu trebuie să însemne ineptă şi naivă, nu putem călca în permanenţă pe aceiaşi greblă – paralela istorică recentă este servită de politica AIE faţă de regimul din Tiraspol. Astfel, autorităţile Republicii Moldova credeau că dacă vor fi maleabile cu Smirnov, acesta nu va avea argumente să unească electoratul transnistrean împrejurul său în viitoarele „alegeri” – astfel, Guvernul a cerut UE şi SUA ca acestea să elimine interdicţiile de călătorie pentru liderii separatişti în Europa. Smirnov, însă, a orchestrat cazul Vardanean ca să continue să creeze o imagine negativă a Chişinăului. Indiferent de ce face Chişinăul, cealaltă parte nu uită de interesul său şi îl promovează prin alte metode.

În acelaşi fel, este naiv să credem că abordarea „capului plecat” faţă de Moscova va determina Kremlinul să fie mai domol cu Moldova. Acum se discută noile documente privind controlul armamentelor în Europa şi retragerea trupelor ruse, acum a fost nevoie de o poziție fermă a ţării noastre exprimate public şi neechivoc. Nu este o chestiune pur şi simplu electorală, este o problemă de viitor. Republica Moldova se va afla în curând sub presiune, în ce priveşte poziţia sa fermă privind retragerea. Astfel, va fi nevoie de unitatea Alianţei pentru Integrarea Europeană tocmai împrejurul ideii de retragerii necondiţionate a trupelor ruse din ţara noastră.

Dacă ascundem capul în nisip, sau vom declara că această problemă nu există, sau că este una electorală, cei din afara Moldovei oricum vor vedea că pericolele la adresa RM nu dispar. Sperăm că situaţia creată cu apariţia acestui decret să motiveze liderii AIE să ea în consideraţie situaţia Moldovei pe arena internaţională, dar şi necesitatea unei coeziuni ai AIE atunci când vor veni cu o poziție consolidată privind retragerea trupelor ruse, parte componentă a Decretului Prezidenţial.

Vlad Lupan
Analist politic
25 iunie, orele 18:02

sâmbătă, 22 mai 2010

Aceiasi tema - Rusia-Ucraina

Radio Europa Libera
21.05.2010
Perspectivele relațiilor moldo-ucrainiene după Declarația de la Kiev
Semnat de Vasile Botnaru, Diana Răileanu
VLAD LUPAN: „CRED CĂ VOR FI RELAŢII DIFICILE PE SUBIECTUL TRANSNISTREAN ŞI SPER SĂ FIE RELATIV ACCEPTABILE CEL PUŢIN PE SUBIECTUL FRONTIERII ŞI, EVENTUAL, A PROPRIETĂŢILOR R. MOLDOVA ÎN UCRAINA.”

(VL - Mici extrase:)
...ce mai poate obţine vicepremierul Osipov în discuţiile cu demnitarii ucrainieni? - „Probabil încearcă să mai „limiteze” problemele ulterioare, cum spun englezii”.

„Într-adevăr a fost o reacţie din partea Uniunii Europene care a fost o reacţie standart din partea acestei organizaţii, o reacţie moale prin care îşi reiterează interesul faţă de formatul „5+2” şi asta în esenţă a fost mesajul pe care l-a transmis UE”.

Europa Liberă: Adică nu s-a apucat să dea dreptate Chişinăului sau...?

Vlad Lupan: „Păi nu, UE crede că este mai bine să nu fie exclusă din formatul „5+2”, aş spune că frica lor este tocmai asta. Atunci când Federaţia Rusă încearcă să-i excludă din format, ei încearcă să revină. Federaţia Rusă joacă anume pe această îngrijorare a UE şi, practic din cauza asta, poate manipula situaţia. Atunci când unul dintre jucători se teme de ceva poţi să-l manipulezi cu asta”.

Cititi tot la:
http://www.europalibera.org/content/article/2048577.html

marți, 18 mai 2010

Cedarile din declaratia Medvedev-Yanukovici

Presedintele Federatiei Ruse Medvedev si cel al Ucrainei Yanukovici au semnat ieri o Declaratie comuna privind solutionarea transnistreana. Guvernul Republicii Moldova a venit astazi cu o declaratie departe de a fi comprehensiva, eventual exasperat, sau poate cu speranta sa corecteze anumite lucruri atunci cand Prim-Ministrul va merge la o intrevedere la Moscova. Contextul in Moldova este electoral, deci unele partide cred in lacrimile Moscovei...

O analiza generala a Declaratiei de la Kiev denota ca, in ciuda semnalelor pozitive sau cel putin atente din partea Chisinaului fata de Kievul oficial, in ciuda declaratiilor prin care se exprima dorinta Chisinaului de a stabili un parteneriat strategic cu autoritatile de la Kiev, indiferent cine castiga in alegeri, pozitia Ucrainei fata de Republica Moldova s-a dovedit a fi una de cedari in fata Rusiei. Daca anterior in unele medii de experti se specula pe faptul ca Ucraina aplica politica "marului copt" fata de transnistria (care sa cada singur in mainile Kievului), ca ulterior sa inteleaga ca aceasta regiune prezinta pericol pentru ei ca precedent pentru Crimeea, acum, posibil, Ucraina revine la politica sa anterioara, din perioada cooperarii si uneori rivalitati cu Rusia pe regiunea de est al unui alt stat - Republica Moldova.

Rusia reuseste sa negocieze cu Franta vanzarea unor port-helicoptere Mistral, aceasta asigurand un transport de forte de ractie rapida in Marea Neagra. Ucraina cade de acord cu stationarea flotei ruse in Sevastopol, cea care ar trebui sa beneficieze de Mistraluri, pentru o perioada indelungata de timp. Presupuneam anterior ca Yanukovici ar trebui sa inteleaga ca o astfel de stationare ar fi asemanatoare stationarii Armatei a 14 in Republica Moldova. Aceasta a servit in Moldova drept scut separatismului transnistrean, iar Flota rusa serveste un incitant pentru separatismul din Crimea. Ultimele evenimente, inclusiv semnarea declaratiei pe solutionarea transnistreana pun mari semne de intrebari in ce priveste dorinta actualei conduceri a Ucrainei de a respecta interesele nationale ale Republicii Moldova din toate perspectivele. In parelel apar si intrebari privind capacitatea autoritatilor Ucrainiene de a face previziuni in ce priveste pericolele care ii pasc din partea Federatiei Ruse.

Urmatoarele notiuni inserate in declaratie prezinta anumite pericole, ingrijorari sau semne de intrebare pentru Republica Moldova:

1. Faptul ca Rusia declara insistent a negocierile privind solutionarea conflictului din regiunile de este ale Republicii Moldova au loc intre doua parti egale nu este nou. Este o formulare ruseasca standard pentru a-i oferi regiunii transnistrene un statut special nu doar in negocieri, chiar daca aceasta regiune este parte a Republicii Moldova si nu un subiect separat, egal din punct de vedere international. Motivatia ca in negocieri participa parti egale, implicate in conflict, nu este logica prin prisma declaratiei privind partile egale, care sunt numite Republica Moldova - Transnistria. Rusia spune ca recunoaste faptul ca trebuie respectata suvernaitatea si integritatea teritoriala a Republicii Moldova, dar cheama la negocieri cu o parte egala dintre Republica Moldova si Transnistria. Or Republica Moldova include Transnistria, Kremlniul astfel demonstrand, inca o data, o abordare dubla, contra interselor Republicii Moldova. Dupa cum sugeram pe data de 17 mai 2010, Kremlinul nu vede Republica Moldova, sau fortele politice din tara noastra drept partide care ar trebui respectate. Politica extrem de maleabila a unor partide vizavi de Moscova a dat roada declratiei de la Kiev, prin care si Ucraina se altura pozitiei Kremlinului de egalitate dintre Chisinau si Tiraspol, mai mult decat a unor parti in conflict.

2. Declaratia vorbeste despre o solutionarea justa si comprehensiva (справедливого и всеобьемлищего урегулирования). Ce se are in vedere prin cuvantul "justa", atunci cand Federatia Rusa a sustinut deschis si continua sa sustina separatismul transnistrean (inclusiv acum direct prin bani si evitand sa ridice datoriile pentru gaz, peste 1mlrd dolari SUA)? In asemenea circumstante, aderarea Ucrainei la o astfel de abordare demonstreaza ca posibil revina la politica "marului copt".

3.In contextul sustinerii economice si financiare a regiunii de est a Republicii Moldova, de catre un alt stat - Federatia Rusa - subiectul economic, atat de fervent discutat de Tiraspol prin declaratii privind o inexistenta blocada economica din partea Chisinaului (pe cand in realitate marfurilor noastre la Tiraspol li se adauga 100% taxe), demonstreaza inca o data ca liderul de la Tiraspol reuseste sa promoveze ideea ca el are nevoie de experturi si importuri necontrolate in regiunea Transnistreana, fara inregistrare la Chisinau - in afara regulilor OMC si cotelor UE, prin care Transnistria exporta din Republica Moldova. Subiectul transporturilor si economiei fiind legate impreuna in aceasta declaratie, demonstreaza o astfel de abordare. Aceasta sustinere permanenta a Kremlinului de a scoate exporturile si importurile in regiunea transnistreana de sub control national si international, demonstreaza ca exista atat interese politice a Moscovei in Republica Moldova, pe care si-o doreste in continuare o zona a sa de influenta, dar si financiare, precum si faptul ca Ucraina este deja considerata o zona de influenta a Rusiei. Anumite persoane din Ucraina, pe de alta parte, folosesc ocazia ca tara lor desparte Rusia de Republica Moldova, astfel avand, posibil, toate oportunitatile sa revigoreze un trafic ilicit in zona, insa doar daca vor reusi diminuarea rolului sau eliminarea Misiunii UE la frontiera - EUBAM. Faptul ca Ucraina va suferi pierderi economice de pe urma tunor tranzactii ilegale in zona transnistreana ar putea sannu ingrijoreze elitele actuale, pentru ca traditional atfel de probleme se rezolvau in spatiul post-sovietic nu prin prisma intereselor nationale, dar cu geamandanul cu bani - insa nu putem afirma aceasta acum, sau in viitor fara probe. Totusi, din datele de contrabanda pe regiune, putem presupune ca e adevarat.

4. Subiectul statutului transnistriei - declratia face refernita la un statut bine/sigur garantat (надежно гарантированный статус). Astfel, Declaratia revine la ideea unor garantii speciale pentru solutionarea conflictului transnsitrean, astfel incat sa asigure un statut mai important, la nivel international, pentru Tiraspol. Faptul ca in acest context este mentionata neutralitatea constitutionala a Republicii Moldova confirma dorinta Federatiei Ruse sa influenteze situatia din Republica Moldova (inclusiv inainte de alegeri anticipate) prin intermediul transnistriei.

5. Faptul ca Ucraina si Rusia fac referinta la o prevedere constitutionala a Republicii Moldova - neutralitatea, care este un subiect de decizie a cetatenilor Republicii Modova si nua impunerii din afara - atinge nivelul de interferenta in afacerile interne ale unui stat. De sigur, s-a dorit o reactie a Republicii Moldova prin care aceasta sa-si reconfirme sacest statut, pentru ca ulterior sa mai fie utilizat in contextul solutionarii conflictului, sau altor probleme interne din Republica Moldova - vezi declaratia Bashkanului Gaguiei, care in primavara acestui an a amenintat ca tara noastra trebuie sa ramana neutra.

6. Un element important este abordarea vizavi de solutionarea problemei asa-numitor forte de mentinere a pacii. Astfel, Rusia a reusit ca Ucraina sa subscrie la declaratia din 18 martie 2009, semnata de liderul separatist Smirnov, ex-presedintele V. Voronin si Presedintele rus, Medvedev, prin care operatiunea de mentinere a pacii sub control rus, poate fi modificata in una internationala si numai sub egida OSCE, doar dupa solutionarea conflictului. Asa cum aratam in primavara anului trecut, declaratia din 18 martie 2009 presupune si ca Republica Moldova se dezice, chiar daca indirect, de retragerea trupelor ruse din tara noastra. Faptul ca Ucraina subsemneza acelui document prezinta inca o problema serioasa pentru procesul viitor de solutionare a conflictului. Faptul ca Ucraina doar a subsemnat la declaratia din 18 martie 2009, fara sa indice implicatiile negative, demonstreaza ca ori nu are intelegere in ce priveste consecintele acesteia, sau stie, dar fie subscrie complet Rusiei, fie are jocul propriu, de altfel negativ, pe regiunea de est a Republicii Moldova.

7. Nu in utlimul rand vom mentiona ca apelul la abtinerea de la actiuni unilaterale este vag. El poate fi interpretat ca un apel catre Tiraspol in cazul Vardanean si Cazacu, dar si ca o preintampinare Chisinaului, care trebuie sa stea cuminte in banca in aceste circumstante.

In concluzie:

A avut loc un summit in care Rusia a demonstrat inca o data ca nu are respect fata de comunitatea internationala si in particular fata de Formatul 5+2. Chiar daca afirma ca este gata sa revina in acest format, insasi aparitia unei declaratii separate, in care sa fie incluse interesele Rusiei pe regiunea transnistreana, este un semn relevant ca autoritatile de la Kremlin nu au nici cea mai mica intentie sa plece de la realpolitik. In acelasi timp, cei care cred ca datorita acestui fapt Rusia trebuie menajata, apeland la o politica de cedari,gresesc - faptul ca Rusia nu a reusit sa incorporeze Ucraina pana acum s-a datorat slabiciunii sale. Insa daca Moscovei i se va permite in continuare politica actuala, fara ajustarea politicilor europene fata de Kremlin, tocmai atunci se va confirma faptul ca Europa joaca un realpolitik in care sacrifica tari si popoare, fapt care afirma Rusia, anihiland argumentele valorilor democratice si a deschiderii. De altfel, ideea ca Rusia ar putea semna cu UE un Acord privind liberalizarea vizelor (nu conteaza inainte de Republica Moldova sau dupa) ridica in acest context mai multe semne de intrebare.

Reactia Guvernului de a saluta dialogul dintre Rusia si Ucraina, prezentandu-l drept un efort international, este astfel neadecvat situatiei si intentiilor Federatiei Ruse.

Faptul ca Ucraina s-a raliat la intentiile expansioniste ale Moscovei in fosta zona de influenta a Krelminului, este un semn suficient de periculos. Daca pana acum presupuneam ca autoritatile de la Kiev joaca dublu, intelegand care sunt pericolele, acum apar semne tot mai mari de intrebare si vizavi de aceasta presupunere.

Putem, evident, presupune si inconinuare ca la acest Summit inaltul oficial ucrainean intelegea ca in cadrul unei intervederi atat de importante nu-i poate refuza colegului sau rus o asemenea declaratie. Insa prevederile acesteia, cuplat cu analiza comportamentului Ucrainei din ultima vreme, ne face sa credem ca Yanukovici cedeaza Rusiei pe toata planurile, doar pentru a ramaine la putere la Kiev. Posibil ca autoritatile ucrainiene vor afirma ca nu putea decat sa cedeze si ca au reusit maximum posibil, insa in opinia noastra mai bine nimic decat rau.

Este bine ca Guvernul, prin declaratia Primului-Ministru de azi, 18 mai 2010, a reacionat, totusi, cel putin la o intrebare - necesitatea modificarii formatului actual de asa-numite trupe de pacificare. Prim-minsitrul a reiaterat faptul ca acestea trebuie inlocuite de un contingent civol international, fara a da insa detalii si clarificari.

Faptul ca declaratia Primului-ministru nu continea alte alemente decat salutarea, de altfel nereusita (in contextul faptului ca reuniunea avea loc in afara formatului international si sprijinea anumite pretentii ale separatismului transnsitrean) a intrevederii de la Kiev, precum si referinta doar la fortele de mentinere a pacii este, in acest context imcompleta si nereusita. Ea sa inscrie in iluzia unor partide politice ca relatiile cu Moscova pot fi restabilite printr dialog onest si intrevederi personale cu liderii de la Kremlin.

Astfel, politica unor partide din Republica Moldova, de reactie atenta fata de tot ce vine din partea Rusiei, in speranta "adormirii" vigilentei acesteia, sau evitarea antagonizarii acesteia - prin primsa scumpirii gazelor livrate de Rusia si perciolului repetarii scenariului Kyrgyzstan - s-a ciocnit cu realitatea cruda si foarte diferita de sperante. Realpoliticul rusesc bate idealismulul moldovenesc, dar si cel international.

Intelegem ca poate fi discutat argumentul prin care Republica Moldova nu ar trebui sa-si permita reactii extrem de dure la aceasta declaratie. Este insa de inteles, ca era nevoie de o declaratie pe puncte la problemele mentionate mai sus, chiar daca este o reactie neplacuta pentru relatiile cu Ucraina si Rusia - or altfel nu vom avea nici un rezultat pe viitor.

Cred ca argumentele de mai sus sunt valabile pentru Guvernul Republicii Moldova, iar faptul ca in regiune sunt incalcate drepturile omului serveste drept o parghie enorma in procesul solutionarii transnistrene, inclusiv in negocierele politice, daca utilizam corect cazul Ilascu si altele. Daca aceste elemente vor fi utilizate corect si fara exagerari, asa cum incearca imediat sa reactioneze si insuneze unii actori guvernamentali, non-guvernamentali, inclusiv si unii actori internationali, atunci pericolul poate fi minimizat. Este nevoie de formulat o pozitie clara si mai putin maleabila.

Politca prea maleabila, aflata oarecum intr-o extrema slaba, a Republicii Moldova fata de regiunea transnistreana nu a dat roade in contextul geopolitic actual. Faptul ca, la cererea autoritatilor de la Chisinau, au fost eliminate restrictiile de calatorie impuse liderilor de la Tiraspol, nu au dat roade, asa cum demonstreaza cazul Vardanean si aletele. Tiraspolul poate isi doreste sa prezinte Chisinaul ca atacator si ca pericol in urma caruia toata lumea sa-l voteze pe Smirnov si partidul sau in viitoraele alegeri. Insa cazul cum este cel al lui Vardanenan a demonstrat ca Tiraspolul va inventa, daca este nevoie, asemenea atacuri asupra sa, chiar daca ele nu exista in realitate.

In final vom mentiona ca Rusia, asa cum demonstreaza Summitul de la Kiev, va utiliza orice parghie care ii sta la dispozitie si niciodata nu va utiliza doar una, sau alta, sau va juca doar pe un singur plan - in orice circumstante Rusia va juca pe mai multe miscari, ca sa reusesca sa linisteasca sau sa faca presiuni pe diverse directii, fie cu Ucraina, dar in acelasi timp cu SUA, fie cu Moldova, dar si cu UE, un joc strategic, ca pe o tabla de sah.
--------------

Mai jos vedeti declaratia comuna a lui Medvedev si Yanukovici ->

http://news.kremlin.ru/ref_notes/561

President of Russia website

СОВМЕСТНОЕ ЗАЯВЛЕНИЕ ПРЕЗИДЕНТОВ РОССИЙСКОЙ ФЕДЕРАЦИИ И УКРАИНЫ ПО ПРИДНЕСТРОВСКОМУ УРЕГУЛИРОВАНИЮ

17 мая 2010 года

Российская Федерация и Украина, выступающие в качестве посредников и стран-гарантов справедливого и всеобъемлющего урегулирования приднестровской проблемы, подтверждают свою приверженность ранее достигнутым в переговорном процессе договоренностям. Они считают неотъемлемыми составляющими урегулирования укрепление доверия между Республикой Молдова и Приднестровьем, обеспечение стабильного социально-экономического развития в регионе, дальнейшее становление институтов гражданского общества, соблюдение прав и свобод человека в соответствии с нормами и принципами международного права.

При этом они исходят из необходимости решения приднестровской проблемы исключительно мирными политическими средствами путем равноправного диалога с целью определения особого надежно гарантированного статуса Приднестровья на основе соблюдения суверенитета и территориальной целостности Республики Молдова, конституционного нейтралитета и формирования единого правового, экономического и оборонного пространства.

Страны-гаранты продолжат согласованные усилия по восстановлению взаимопонимания между Республикой Молдова и Приднестровьем и призывают их воздерживаться от односторонних действий, способных осложнить ситуацию в регионе и перспективы урегулирования. В этом контексте максимальное содействие будет оказываться деятельности созданных Кишиневом и Тирасполем экспертных групп по мерам доверия на Днестре в торгово-экономической, транспортной, гуманитарной и других сферах.
Российская Федерация и Украина подчеркивают важную стабилизирующую роль нынешней миротворческой операции в регионе и выступают за конструктивное взаимодействие всех входящих в нее компонентов. Страны-гаранты отмечают, что в Московском заявлении от 18 марта 2009г. стороны высказались за трансформацию нынешней операции в мирогарантийную под эгидой ОБСЕ в контексте приднестровского урегулирования, и подтверждают принципиальную готовность принять в этом активное участие.

Российская Федерация и Украина намерены в контакте с международными партнерами содействовать созданию надлежащих условий для возобновления работы «Постоянного совещания по политическим вопросам в рамках переговорного процесса по приднестровскому урегулированию» с участием политических представителей Республики Молдова и Приднестровья, посредников от Российской Федерации, Украины и ОБСЕ, а также наблюдателей от Европейского Союза и Соединенных Штатов Америки.

Страны-гаранты убеждены, что тесное сотрудничество и координация усилий всех участников переговорного процесса в формате «5+2» способно ускорить достижение всеобъемлющего и устойчивого политического урегулирования на Днестре.

luni, 17 mai 2010

Ce vrea Rusia in Moldova?!

Un decalog politic din perspectiva lunii mai 2010

Am citit un articol a lui Bogdan Tardea, reprezentant al Institutului Social-Democrat, despre situatia din Moldova. Cred ca reflecta, cu sau fara vointa (sublinez acest fapt), interesele pe care le are si Federatia Rusa in Republica Moldova.

Iata ce cred ca se doreste aici inclusiv de catre Kremlin, daca doriti printr-un decalog politic strans legat:
1. Blocajul politic si constitutional actual e necesar unor "Kremlinezi" pentru a manipula situatia din RM.

2. PLDM nu este si nu va fi tratat ca partener important pentru Moscova - ideea de a sustine participarea la parada de 9 mai nu a adus nici un divident in relatia cu Rusia. Respectiv PLDM este discreditat in acest articol a lui Tardea pentru dispersarea activitatilor sale, desi as sugera ca aceasta critica nu este foarte dura. Totusi popularitatea PLDM este mare, dar in acealsi timp mesajul este ca acest partid este inca abordabil, fapt probabil vazut in aceiasi maniera din punctul de vedere a Moscovei - nu tocmai un mesaj incurajator, pentru ca oricum, asa cum ziceam, PLDM nu este considerat partener important, doar ca un partid care intre timp trebuie menajat, pana cand este diminuata importanta altuia. Fiecaruia ii va veni momentul potrivit. Divide et impera, asa se pare functionau imperiile mari in relatiile cu partenerii mici, cu lideri ranzosi si certareti...

3. PL constituie, probabil (unii ar spune fara indoiala), partidul problema pentru rusi si probabil conform unor idei influenta sa ar trebui anihilata - fapt pe care il observam in comportamentul a mai multe partide politice din Republica Moldova. Chiar daca PL prezinta un partener relativ fidel de Alianta, el este subminat indirect prin diverse mesaje mediatice sau politice. PLDM si PL au initiat ideea reformei constitutionale, au convins partenerii de coalitie, dar dupa sondaje, cand popularitatea PLDM si PD a rescut, PL a fost lasat singur. De altfel, este paradoxal ca dupa o astfel de "lasare" PL a fost acuzat in primavara ca dezbina AIE pe subiectul 9 mai... De fapt prin aceste contradicti si impunsaturi se face jocul unor figuri de la Kremlin, nu stiu daca involuntar sau Moscova intentionat joaca pe animozitatile deja existente...

4. Daca in cazul PD unii simpatizanti ai acestui partid discuta "ce-i de facut cu Ghimpu"(citeste - cum sa diminuezi importanta si rolul PL), atunci in cazul PLDM situatia este diferita din cauza rivalitatii vechi dintre aceste partide - animozitatile existente despre care am mentionat mai sus. Or asta se pare si este acel element utilizat si incurajat de un jucator tert.

5. La randul sau PL nu scapa nici o ocazie sa fie folosit in acest joc - schimburile taioase de replici dintre PLDM si PL, doua partide de dreapta, este unul departe de a fi logic. Mesajele PL catre electoratul sunt crude si uneori neadecvate - exceptie face 9 mai, unde mesajul a fost adecvat si a trezit simpatie la electoratul intelectual, insa nu si la mase... - cand vorbim, insa de scapari, vezi declaratia vizavi de integrarea europeana a RM ca exceptie geopolitica, in fata reprezentatilor UE aflati in Moldova cu ocazia zilei Europei. UE deja are probleme in Balcani unde fiecare natiune cu probleme cere sa fie tratata ca o exceptie... geopolitica - adica, asa cum intelege UE, sa nu-si mai respecte angajementele si sa nu mai fie implementate toate reformele. Or UE reactioneaza negativ la astfel de mesaje - mesajul corect ar trebui sa fie - vom reforma, vom munci, vom implementa, ne vom face tema de acasa si astfel vom demonstra ca trebuie sa intram in UE mai repede. Asta fiind doar un exemplu de greseli si acela in domeniul politicii externe. Cat priveste intern - vaneaza meajele PLDm ca sa reactioneze la ele, ceea ce pare a fi putin imatur.

6. Pe de alta parte, daca zvonul conform caruia PCRM lucreaza sa aduca PD mai aproape de o viitoare coalitie (si ca unii membri PD vor fi posibil scosi de pe lista viitoare de candidati la alegerile anticipate) se dovedeste adevarat, iar semnale deja sunt destule - atunci totul va depinde de procentul pe care il va acumula PLDM si... PL. Nu sugerez ca PD ar "trada", pentru ca asemenea scenarii au mai fost - dar sugerez ca PD nu trebuie "tentat" sau impins sa mearga intr-o coalitie cu PCRM - adica PLDM si PL sa ia voturi. Asa cum am sugerat, comportamentul PD va depinde de oferte, dar si de procentul pe care il va acumula atat PLDM cat si PL in alegeri. Or daca avem PCRM cu 50 de locuri, atunci e nevoie de doar inca 11 locuri pentru a alege presedintele conform Constitutiei actuale, fara reforma constitutionala si alte probleme - totul va depinde de distributia de puteri in stat...

7. Daca PD, PLDM si PL nu inteleg asta, atunci situatia RM si a integrarii sale europene poate deveni destul de grava.

8. Mesajul probabil apropiat cu cel al Moscovei in analiza lui Tardea este de asemenea concludent in ce priveste rolul presedintelui - de Persoana presedintelui depinde stabilitatea economica si politica, etc - dar en aminitim aici de un presedinte stil Voronin, ales direct, cu o verticala a puterii (Vertikal Vlasti) ca la Putin, cu toate consecintele anti-democratice. Daca s-ar merge pe o astfel de formul ar fi emularea civilizatiei estice, non-europene. Vezi afirmatia "Prezident - sterjeni gosudarstvennosti" si haideti sa ne gandim ce se doreste prin delegarea functiei de stat catre un singur om - axa centrala(!) a unui stat. Punem aceste afirmatii in contezxt - si anume ca nici PD nu este criticat practic deloc in articolul lui Tardea - desi intelegem ca PD este prieten cu partidul lui Putin. Este o observatie necesara, dar si relevanta atunci cand vedem cum incep campaniile electorale in Moldova si ce fel de mesaje sunt transmise de la un partid la altul.

9. Una din concluziile analizei lui Tardea este "alegeri ACUM" - ca daca nu revoliutzionnie nastroenia (dispozitii revolutionare) vor duce la o revolutie - imediat un deja vu - vezi cazul Kyrgyzstan unde cresterea preturilor la gaz de atre Moscova/Gazprom a dus la "revolutie". Rusia a afirmat ca nu era implicata...

10. Or "alegeri acum" inseamna nemultumiri pentru scumpiri si vot negativ pentru PLDM si pentru mesaj relativ slab al PL. Optiuni - Primavara anului 2011 este cea mai proasta optiune din toate (preturi la gaz mari, facturi mari - Rusia o va face, probabil, dar si efectul psihilogic negativ al iernii), toamna anului 2010 este o optiune proasta, dar mai buna decat primavara anului 2011, dar din toate optiunile proaste, totusi cea mai buna este toamna anului 2011. Cred ca e clar de ce - nu? ce ziceti??

Din start imi prezint scuzele mele lui Bogdan daca am interpretat ceva gresit si daca presupunerile mele nu corespund realitatilor, similitudinilor de idei, sau ideilor pe care a vrut sa le prezinte!

Iata referinta la articolul dlui Tardea:
http://www.elections-ices.org/russian/publications/textid:4767/

vineri, 9 aprilie 2010

Blogul meu cu un new look

Am schimbat lookul la blog si inca lupt cu layoutul, au disparut o serie de linkuri si butoane, argh:(((

Oricum, ce ziceti?

Alo? Cineva acolo?

miercuri, 7 aprilie 2010

7 aprilie despre care nu au scris toti

Au trecut 366 de zile, de la 6 apirilie cand au inceput protestele, sau 365 de zile de la ziua torturii.

Cei care au fost batuti si torturati vor sa vada justitie, iar noi toti vrem adevar. Noi nu putem afla adevarul, dar guvernarea poate - ba mai mult, are obligatia politica si morala sa o faca. Pana la urma au fost nu doar 365 de zile de la tortura, sau 366 zile de la prima actiune de protest de dupa 5 aprilie - 7 aprilie a fost ziua in care partidele politice aflata acum la guvernare au primti a doua sansa si sustinere din partea populatiei ca sa stea fermi in fata comunismului.

Partidele politice acum se intrec la cine scoate mai multe probe la lumina zilei. Tocmai asta e rau.

Doi membri ai aliantei isi dau ghioante pe sub masa ca sa prinda priza la public sau sa se apere de la atacul celuilalt. E cazul certurilor de la ProTV pe subiectul politiei - reactia cadre inedite. Contra-reactia - cadrele sunt interferenta in ancheta. Si s-au inhamat partidele in lupta.

Da, stim si noi ca unul din partide a numit ministrul de interne si acum il apara, mai sa uite de 7 aprlie si cui i se datoreaza ascensiunea acestor partide, iar alt partid scoate probe atunci cand vede ca partenerul de coalitie nu se consulta privind numirea comisarilor de oras, iar primaria le plateste salariul, politistilor presupus implicati in evenimentele din 7 aprilie.

Dar nu cadrele senzationale si nici acuzatiile ca prin ele este prejudiciata ancheta vor ajuta AIE sa scoata subiectul la mal, nici sa castige increderea populatiei.

Paridele s-au inghamat in lupta - stimati democrati, sa nu uitati, de fapt, cu cine luptati! PCRM daca nu rade, atunci se bucura. Multi din noi, insa nu se bucura deloc. Ai nostri se cearta...

In ce priveste politia - intr-adevar, sa nu uitam ca au fost si sunt politisti buni, eu cunosc multi din ei, dar sa nu uitam ca cei care au calcat stramb trebuie sa plateasca, ori altfel nu aveam stat de drept, ca asa vrea si Comisia de la Venetia, nu? Deci, ori da ori ba!

Sa nu uitam, deci, 7 aprilie poate fi un subiect politic doar pentru a demonstra:
1. implicarea politistilor CONCRETI in actiuni ilegale si pedepsirea acestora, indiferent de rangul lor.
2. scoatarea suspiciunii fata de ceialati politisti prin terminarea anchetei cat de curand posibil. Ori altfel cei "murdari" vor ramaine in politie, iar cei "curati" vor fi descurajati, inca o data - ca daca bati si nu te pedepseste, dar te promoveaza, care e lectia?
3. implicarea esaloanelor puterii de atunci - ministri, prim-ministri, consilieri si presediti - in actiunile politiei. Fara o clarificare a implicarii acestora, fara o ancheta cu rezultat, chiar daca unii vor tipa cu gura de sarpe ca e presiune politica, tara asta nu va va crede. Vor spune "s-au inteles" (sa nu-l atinga pe Oleg Voronin, ca tatal sau sa plece de la carma PCRM, etc)

Daca ati vrut alegeri, acum luptati si cel putin ganditiva cum veti iesi din ele!

Asta pentru ca sansele voastre si a comunistilor sunt egale, presedintele poate sa nu fie ales, din nou, iar sondajele probeaza aceasta - desi stiu ca aveti si sondaje interne. Totusi, cred ca toti de intrebam - dar daca sondajele interne le fac si lingaii, iar cele externe s-ar putea sa le faca altii? Cum mergem in alegeri? Doar prin sondaje? Despre intrebarea lui Lenin - ce-i de facut, alta data.

Acum eu astept sa vad o postare "medicala" de-a cuiva - Alianta pentru Integrare Europeana a Moldovei, o diagnoza sau radiografie dupa 365 de zile de la 7 aprilie 2009, ziua in care multi politiceini nu erau atat de bravi ca acum, un an dupa. ;)

---------------------------------------

Si, din pacate, tot azi revenim la o alta tara, cea din grupul "revolutiilor" colorate - Kyrgyzstan. Vedem nelinisti chiar de 7 apriliein Bishkek si tara, desi nu stiu daca sunt o reverberatie a evenimnetelor de la noi, dar evolutiile si cerintele... liderii revolutiei lalelelor au preluat puterea in 2005, dar unii din ei au inceput sa controleze mass media, au numit rude pe la posturi de stat si s-au certat. Am vorbit odata de grabelele tranzitiei... Deci unii deja au calcat pe ele, spr sa nu o facem si noi, ca deja am avut o grebla in fata in 1998-1999, cand a disparut ADR...

Vedeti totusi info de la Kirgiji:
Situl de stiri 24.kg
http://www.24.kg/politic/71393-v-centre-stolicy-kyrgyzstana-slyshny-vzryvy-i.html
В центре столицы Кыргызстана слышны взрывы и перестрелка. По словам очевидцев, сейчас на центральной площади Ала-Тоо собралось около пяти-шести тысяч человек. У многих из них в руках палки, камни, обрезы, а также флаги партий СДПК и «Ата-Мекен». Большая колонна людей прошла полчаса назад по проспекту Чуй в сторону Дома правительства. Люди скандируют призывы присоединиться к ним...

http://24.kg/politic/71424-tabaldy-matysakov-v-morg-goroda-bishkeka.html
В морг города Бишкека доставлены одиннадцать тел погибших во время беспорядков на площади. Об этом ИА «24.kg» сообщил директор Республиканского бюро судебно-медицинской экспертизы Министерства здравоохранения Кыргызстана Табалды Матыскав. Это данные по состоянию на 19.30...

Expertii rusi despre evenimente - Evraziiski Dom:
http://www.eurasianhome.org/xml/t/expert.xml?lang=ru&nic=expert&pid=2360

МАСШТАБНЫЕ АКЦИИ ПРОТЕСТА В КИРГИЗИИ: ПРИЧИНЫ, СЦЕНАРИИ РАЗВИТИЯ СОБЫТИЙ


АЛЕКСАНДР КНЯЗЕВ, ОЛЕГ РЕУТ, СТАНИСЛАВ ПРИТЧИН,
Бишкек - Петрозаводск - Москва

Портал «Евразийский Дом»: В чем причины акций протеста оппозиции в Киргизии? Чего добиваются митингующие?

Александр КНЯЗЕВ, доктор исторических наук, профессор, действительный член Русского географического общества, Бишкек:

Причина протестов – абсолютная безответственность действующей власти, ее семейный характер, действия по переформатированию республики в средневековое наследственное ханство под семью Бакиева. ...

EDIT (ADDENDUM FOARTE BUN) - 21.57 ora MD:
Comentariu Vlad Lupan - a fost sau nu scos Bakiev de catre Kremlin???
Ziarul Timpul
http://www.timpul.md/articol/putin-neaga-implicarea-rusiei-in-revolta-din-kirgizstan-8912.html

vineri, 19 februarie 2010

Despre scut pe larg

Eh, ca deobicei revin rar cu postari pe blog. Stiu ca nu ecorect si imi pare rau, dar ca deobicei pentru ca sa mentin echilibrul intre generare de idei si mentinerea familiei, sunt neviot sa ma implic in diverse proiecte fie in RM fie in afara ei. Ma rog, mai sunt solicitati si cetantenii RM cateodata la proiecte internationale. Totusi, aceasta inseamna ca timp liber - yok. Sper sa nu se supere sotia, dar fur 10 minute din viata familiei si iata scriu acum o postare despre Sub scut sau pe Scut (sau Scud?). O tema la care din motive necunoscute pentru mine s-a agitat foarte mult presa din RM. Sa nu fie are alte teme sau exista interse in alte parte - intrebare retorica, de fapt.

Deci, am dat cateva interviuri pe problema scutului. In unul din primele am mentionat ca se poate discuta ca amplasarea acestuia ar putea afecta situatia din RM, dar in realitate sunt alte subiecte care demonstreaza ca, de fapt, suntem in castig. Din pacate nu m-am exprimat clar si am fost citat invers. Imi cer zcuze de la cititori, fie din RM, fie din Romania, sau poate si mai departe, cine stie.

Deci, despre SCUT, la punct:

1. Rusia nu e ingrijorata in mod serios de amplasarea scutului - acesta nu e pe zona lor de actiune (adica in acest caz care zona - cu ce sa acopere ei vre-o zona, decat cu nucleare, pe care nu si le pot permite sa le foloseasca?)

2. Rusia nu doreste sa reactioneze agresiv privnd amplasarea scutului dupa razboiul pe care l-a purtat in Georgia, mai cu seama nu doreste sa se implice serios in cazul Republicii Moldova (RM), aflata georgafic dupa Ucraina, deci neconvenabil in punct de vedere militar si politic.

3. Rusia nu-si va permite sa amplaseze ceva de genul Iskander intr-o regiune necontrolata cum e cea din estul RM, nerecunoscuta oficial si despre care aparuse pe timpuri zvonuri in presa internationala (evident neconfirmate) despre faptul ca in regiunea "transnistreana" ar exista bombe murdare cu rachete pentru lirarea lor (de fapt rachete tip Grad, deci in cel mai bun caz le putem numi tactice). Kremlinul oricum nu ar merge pe o astfle de amplsare din aceleasi motive descrise mai sus - nu post-Georgia si nu "peste" Ucraina.

4. Calitatea Iskanderului - Iskander o fi fost testat in Georgia, dar ne aminstim si de relatari in care se mentiona ca unele asa si nu au ajuns la destinatie. Daca nu gresesc era un reportaj video pe care l-am urmarit - deci precizia pe care o invoca rusii si o tirajeaza occidentalii este discutabila (ca la orice produs de tip sovietic, cu anumite rezerve fata de focoasele nucleare - aici putem discuta pe tema Iskander - focoase tacticem, dar am pleca de la esenta mesajului - problema scutului in conext international si local). Poate Rusia a utilizat Georgia ca poligon de testare, dar cei din RM nu cred ca si-au dat seama ce testau... fara suparare, dragi cititori.

5. Rusia nu-si poate permite financiar amplasarea Iskanderilor, care necesita si trupe aditionale in regiune pentru un control riguros, mai cu seama in Moldova.

6. Ce scandal ar iesi cu amplasarea unor trupe ruse noi in RM, adica daca pe fundalul insistentelor occidentale fata de Rusia sa-si retraga trupele din RM, Kremlinul ar face invers si inca cu Iskander - cineva a plasat o astfel de posibilitate in contextul discutiilor privind noua arhitectura de securitate europeana? :)))

7. E clar ca Smirnov vine cu declaratii nerealiste (aberatii) - insa de ce? Pentru ca tot asa cum PCRM a trimis semnale anti-romanesti Kremlinului in 2008-2009 pentru a demonstra ca este pro-rus si pentru a obtine sustinere electorala, asa si Smirnov, care nu este, in esenta, diferit de mentalitatea PCRM, trimite mesaje sefilor sai ca sa le demonstreze inca o data ca le este loial. Deci aceste declratii a lui Smirnov nu trebuie tirajate. Cu cat mai mult comentam cu atta mai mult efect vor avea si acest lucru chiar trebuie evitat.

Dupa elemente separate, dar importante, pe care, sunt sigur, cu totii am dori sa le punem in aceasta discutie sunt:

A) Cu cat mai mult se tirajeaza propunerea lui Smirnov, cu atat mai mult cercurile politice europene (NB! - nu si expertii) ar putea crede ca Rusia joaca dur in zona europeana si ca trebuie, din nou, ca Euriopa sa fie foarte atenta cu Rusia. E presupunere a mea (a autorului postarii), evident, dar as sugera ca deseori este suficient sa dai momentan un motiv, dupa care sa lucrezi luni in sir ca sa explici de ce acest motiv nu este real. Luand in consuideratie ca unele state sunt gata sa sustina Rusia in UE, motivele si discutiile neserioase de acest gen (Smirnov-Iskander) ar fi bine sa fie evitate.

B) Smirnov, PCRM si feudalismul antopoligic - vreau sa aduc in atentie o explicatie pe care am incercat sa o dau pe plan international, dar (surpriza) sii pe plan local, in ce priveste relatia Smirnov-Rusia. In opinia mea ar trebuie sa intelegem c aceasta relatie nu este una simplu subordonat-sef. Realitatea este putin diferita, nu in esenta, dar in mous operandi. Intelegerea modului de interactiune dintre Smirnov si ceilalti ajuta la prognozarea actiunlor sale (ar ajuta, daca cineva s-ar ocupa serios de asta, insa ma tem ca... nu prea;). Astfel, conform unor percpetii nu foatre larg discutate, desi in principiu tot mai larg acceptate, Rusia actiona in zonele de conflicte din fostul URSS conform principiului - haos controlat. Astfel, tot ce se intampla pe acest teritoriu nu conteaza tat de mult, cat timp liderii si teritoriul le raman fideli.

Deci, intelegem ca Rusia a aplicat un concept medieval - de fiefuri in relatia cu teritoriile controlate de Smirnov si altii. Astfel,regiunea de este a RM (asa-numita Transnistrie) repreznita un baronet, iar Smirnov este acel sef al locurilor, care asigura loialiatea fata de seful cel mare (tzar). In perimterul baronetului actiunile lui Sminrov sunt suveranitatea lui. Ca orice alt lider medieval, sau care se joaca conform acestor reguli, orice nobil de acest rand incearca sa-si gaseasca aliantele cele mai convenabile pentru mentinerea puterii si imbogatire personala - vezi relatia schimbatoare cu Kievul si Moscova (santaj - ma duc la Kiev, daca nu ma sustineti asa cum vreau) si presupusele implicatii financiare in regiunea Odesa si in RM.

Daca ne amintim de comportamentul PCRM, atunci am observat acest fel de "santaj" in relatia sa cu Occidentul si Rusia. De asemenea, si in cadrul guvernarii PCRM, fiecare minister in opinia mea devenise un fel de fief personal, iar clanurile din PCRM creau alianate de putere si influenta asupra liderului necontestat. Acesta la randul sau introducea noi jucatori pentru a mentine controlul (divide et impera - ca si conflictul transnistrean - Moldova divizata si controlata). Evident acest comportament nu este de facto medieval - e vorba de comportamentul uman in grupuri - paradox, un domeniu cunoscut antropologilor... gen Tkaciuk;)

Oricum, am plecat de la substanta acestui comentariu, deci revenim la implicatiile scutului anti-racheta pentru Moldova. Pe langa distorsiunile create de Smirnov exista cateva situatii OBIECTIVE pe care ar trebui sa le luam in consideratie. Nu este vorba de scut ca atare, dar de realitatile din RM si actualul comportament international al statelor din zona europei de est si de sud-est.

I. Rusia, interesul si actiunile sale minime - de presupus in domeniul intelligence. Romania instaleaza scutul anti-racheta. Este oare natural sa presupunem ca acest scut va atrage interesul Federatiei Ruse? Sublinez INTERESUL, nu reactii in presa. Presupun ca un asemenea interes in general exista.

II. Fara indoiala exista un interes al Federatiei Ruse in zona Marii Negre - un alt element despre care ma vorbit in interviuri, dar care nu a fost suficient de desfasurat pentru a fi inteles corect, cred, este arestarea celor 5 ofiteri rusi invinuiti de spionaj (NB! - din Grupul operativ de trupe ruse din regiunea transnistreana!!!) pe teritoriul Ucrainei, in presupusa cautare de informatii.

Iata, de altfel, subiectul care la noi nu a fost discutat indeajuns... Unde au fost deportati, daca in genere au fost??? Acolo de unde au venit, adica in reginiunea e est din Moldova? (Eu, din presa, nu stiu, poate nu am fost atent si gresesc aici, scuzare.)

III. Oare daca Romania accepta un scut anti-racheta, iar RM este vecniul sau care va fi acoperit de acesta, nu ii va fi interesant Federatiei Ruse, cu tot cu ofiteri de acest gen, sa utilizeze toate parghiile din RM la indemana sa ca sa afle mai mult sau sa-si asigure informatii, pe cat posibil in acest sens? Ar trebui sa fim cel putin miopi sa nu recunoastem asta.

IV. Fara indoiala Rusia, chiar daca acum pare bicefala, ca si vulturul sau, mai are in frunte un fost/prezent KGBist, ex spion in Germania. Va lasa aceasta organizatrie scuturile anti-rcacheta fara sa demonstreze INTERES? Nu cred. Atunci nu ar fi logic sa presupunem ca va exista o incercare de activizare subtila, dar permanenta si insitenta, in RM si Romania pe acest subiect? Fara exagerari, va rog, nu vor misuna spioni rusi la tot pasul si sa nu intram in teorii de conspiratie, dar sa judecam la rece - e posibil sa existe interes si ca va aexista o activizare e care ceteteanul de rand nici macar nu va putea sa o simta, ba chiar am dubii ca ar putea sa o simta unele servicii de specialitate din RM. (Asta poate pentru ca nu sunt reformate si ca cine stie ce legaturi/afilieri au si pe unde, ma rog astea sunt speculatii in forma de opinii pe care rog sa nu le luati foarte in serios).

V. Credeti ca Rusia, cu sau fara scut, se va dezice benevol de infleunta politica in RM? Nu cred. Scutul adauga la dimensiunea politica un foarte mic si neimportant element de interes pentru Kremlin sau FSB, dar e cert ca el exista.

VI. Rusia a mentinut conflictele in zona marii negre pentru diverse motive, trade-offuri/schimburi si pentru influente regionale si pentru scopuri comerciale/energetice.
- Astfel, oare nu a mentinut Rusia conflictele pentru asi mentine infleunta in fosta sa zona (URSS - oare nu pentru ca sa-l restabileasca, intr-o forma sau alta, partial si pe nise?).

- Oare, de asemenea, Rusia nu a utilizat orice oportunitate sa se implice in negocieri cu Occidentul pe subiecte internationale, folosing subiectele si conflictele din zona pentru a extrage foloase - sa se retraga din CFE/FACE ca sa nu-si mai retraga trupele din Republica Moldova, sa inmoaie implicarea sa in Gergia in rezolutiile ONU (in schimbul rezolutiei ONU pe Koreea), etc.

- Si oare nu Rusia a insistat asupra rolului sau de furnizor stabil si deja existent al hidrocarburilor (gaz, petrol), incercand sa destabilizeze sau sa macine ideile pe proiectele celelalte - gen Nabucco? Nu cumva, in acest sens, chiar Rusia a bombardat teritoriul imediat langa tevile de hidrocarburi in Georgia (din Azerbaijan), chiar daca erau departe de linia de front? De ce au facut-o, daca nu pentru a diminua rolul rutelor alternative? Si daca sunt mentinute conflicte in zona Marii Negre, care ar putea servi drept ruta alternativa de hidrocarburi pentru Europa, oare nu pentru a demonstra ca aceasta zona, cea in afara controlului rus, nu este sigura - deci demosntrand dorinta Kremlinului ca sa determne occidentul sa lucreze doar cu Rusia.

VII. Da, au avut loc consultari moldo-romane la MAEIE al RM privind scutul. Inca un subiect care nu este tocmai de interesul publicului larg, mi se pare, dar a fost in vizorul presei. Nu cunsosc, dar imi inchipui ca s-a discutat despre detaliile amplasari scutului. Se pare ca s-a confrmat ca scutul va apara si RM, foarte bine, dar cred ca cam asta ar fi fost temele de discutat. Insa pentru ca nu stiu cine a generat aceste consultari, ma rog, mie imi scapa, nu am citit comuncatele oficiale si aici pot sa dau in bara - eu uneori accept ca dau in bara, pentru ca errore humanum est, alftel am fi roboti:) Deci imi inchipui ca si presa se intreba de aceste consultari si din aceasta cazua a si atras atentia asupra lor - si deci in stilul meu de glume caustice-ironice voi zice ca-chiar;) putem sa ne intrebam:

- era oare partea romana ingrijorata de amplasarea scutului si repercusiunile pentru Republica Moldova, sau pentru Romania,
- sau consultarile au fost initiate conform intelegerii cu SUA, parte a formalitatilor de amplasare,
- sau au cerut cei din RM asemena consultari, fie din motive de curiozitate fie din "ingrijorare" pentru impact?

Dar, va rog, nu luati aceste intrebari in serios, asa cum ziceam sunt ironic aici. Ultima data cand am venit cu glume caustico-ironice, a trebuit sa repet de 4 ori ca am glumit, chiar asa;)

VIII. Scutul va insema un interes si al SUA - efectul maxim pozitiv. Totusi exista un element care mi se pare obiectiv - guvernul SUA are o viziune poztiva fata de RM si fata de Romania. Cred ca amplasarea scutului in Romania va insemna o atentie sporita a Guvernului SUA si fata de tara noastra. Nu poti sta linistit cu un scut de acest gen si cu un vecin atat de instabil cum este RM. Deci, cred eu, implicarea SUA in tara noastra para ar trebui sa creasca - am in vedere acel efect pozitiv, de care ar trebui sa ne bucuram atat din perspectiva solutionarii conflictului transnistrea, cat si in planul retragerii trupelor ruse, dar nu in ultimul rand din perspectiva legaturilor politice ale tarii noastre cu SUA, fapt care ne va asista in integrarea in spatiul civilzational euro-atlantic. Afganistanul a fost doar un semnal, din partea Chisinaului, in aceiasi directie si nu un risc la adresa ceteteanului simplu, pentru ca el nu va fi implicat, dar despre asta poate cu vre-o alta ocazie.

Deci iata ce idei, cateodata razlete, cateodata, mai putin, am avut la tema scutului si sper ca acum este clar ca ceea ce a aparut in presa reprezenita o parte din gandurile mele, care cred ca au, de fapt, implicatii mai largi sau mai adanci:) decat cele cateva fraze care obiectiv incap intr-un reportaj.

Imi permit deci sa cer sa luati in calcul toate aceste implicatii atunci cand discutati si plasati informatii pe problema scutului anti-racheta. Sper ca sunt inteles.

luni, 11 ianuarie 2010

Prioritati politica externa 2010

Ante scriptum - Pentru cei carora le plac glumele inclusiv cele mai cu putin gust, voi mentiona ca a REinceput circulatia unui banc (caz real, de altfel!) - un fost presedinte de colhoz a venit la o ambasada si a spus - pai daca am condus un colhoz cu 500 vaci, cat ii s conduc o ambasada de 5 oameni...

Poate nu e nimic absolut nou, insa totusi acum, cand se tot discuta posturile de ambasadori, iar "algoritmul" a revenit in zvonurile pe marginea acestui proces si multi "necunoscuti" publicului si cei departati de cele ale diplomatiei, care au "dormitat" pana acum si nu s-au facut observati in anul electoral 2009, ravnesc la aceste posturi, aceasta postare/interviu este cat se poate de valabila. Sa vedem daca vor prevala interesele de partid, prieteniile personale sau totusi profesionalismul si dedicatia democratiei. Naiv?
-----------------------------------------------------------

09 ianuarie 2010
Interviu pentru PublicaTV


Pentru expertii de politica externa din societatea civila, care sunt interesati in europenizarea Republicii Moldova, relatiile internationale au fost un subiect de importanta deosebita in anul 2009. Pornind de la intelegerea ca Republica Moldova este un stat mic, care trebuie sa fie activ in plan international pentru a atrage atentia si sustinerea cuvenita, o serie de experti au contribuit in proportie de peste 80 la suta la programul de guvernare actual, care corespunde viziunilor de europenizare a societatii. Insa, in acelasi timp, reprezentantii societatii civile ramam atenti la implmentarea acestor prioritati, la care tin foarte mult, acestea reprezentand in opinia noastra interesele a unei bune parti ai populatiei pro-europene si nu doar al partielor politice.

Astfel, prioritatile pentru anul 2010 ar trebui sa corespunda celor 5 prioriati din programul de guvernare pe relatiile - UE, Romania, Ucraina, SUA si Rusia.

Exista, insa, o prioritate care prevaleaza asupra celor cinci enumerate mai sus - relatiile cu donatorii importanti. Relatiile cu acestia nu s-au terminat in 2009, dar urmeaza a continua in 2010, injclusiv prin negocieri si dialoguri aditionale. In contextul unor discutii din Republica Moldova privind eventualitatea sau evitarea alegerilor anticipate in 2010, dialogul cu institutiile financiare internationale ar putea sa fie unul mai dificil. Astfel, realitatile interne politice de moment, neclaritatile din 2010, ar putea influenta relatia noastra cu aceste institutii si avea impact negativ chiar asupra acelor partide care actualmente inclina spre anticipate. Situatia din toamna anului 2010 ar putea fi diferita de cea de la sfarsitul anulu 2009.

Relatiile externe ale Republicii Moldova cu partenerii sai externei, astfel, sunt intr-o interconexiune stransa si nu pot fi tratate ca subiecte separate, intr-o lume unde globalizarea inseamna si interdependenta.

MAEIE - Daca sa ne referinm la necesitatile pentru implementarea politicii externe atuni pe primul loc trec
a) Asigurarea decentralizarii MAEIE, astfel incat sefii de departamente si directii sa fie mai liberi in luarea deciziilor corespunzatoare nivelului lor.
b) Pentru ca acestia sa fie capabili sa-si indeplineasca sarcinile, e nevoie ca acestia sa fie selectati din cadre bine pregatite de la MAEIE prin o eventuala evaluare, independenta - cu o comisie cu participarea unor specialisti in doemiu din sfera academica si de expertiza, inclusiv si de la MAEIE, dar intr-o proportie mai mica decat ceilalti membri independenti.
c) Ridicarea nivelului de pregatire a angajatilor MAEIE prin trimiterea lor obligatorie la cursuri de perfectionare, nu doar diplomatic, dar si in domeniul managementului.

AMBASADORII - Un element extrem de important pentru o metodologie de succes a promovarii relatiilor externe va fi felul in care vor fi desemnati viitorii ambasadori ai Republicii Moldova. Daca pana acum acestia au fost neprofesionisti, pe care i-a multumit PCRM cu o "pensie de onoare" peste hotarele tarii, ceea ce a dus la ambasada slabe, atunci acum aceste nominalizari trebuie facute in baza unor criterii profesionale clare - ar trebui sa fie numiti profesionisti in domeniu, cu experienta anterioara, [prin metoada selectarii acestora si aprobarii, asa cum se face in Europa, prin MAEIE, iar ulterior prin Comisia pentru politica externa a Parlamentului, pentru o examinarea minutioasa a cunoasterii subiectului, limbii tarii unde pleaca, etc. O astfel de practica a r duce la o crestere a profesionalismului in doemiul diplomatic si ar schimba politica externa a RM, acum cand inca mai avem o deschidere in Occident, ar care nu va dura foarte mult. In acelasi context vom mentioa si faptul ca fiecare din ambasadorii numiti va avea un rol de important pentru Republica Moldova, deoarece politica UE se face in capitalele statelor membre - astfel, doar un corp diplomatic bine pregatit, care sa corespunda criteriilor prfesionale mentionate mai sus, va putea infleuta cateodata decisiv deciziile intregii organizatii. Putem presupune ca societatea civila va urmari cu mare atentie acest proces.

Daca sa trecem la relatiile pe cele 5 prioritati, in cazul UE, pe parcursul acestui an autoritatile Republicii Moldova ar trebui sa inceapa sau deja demareaza:
1. Negocierile cu UE privind Acordul de asociere, care incep luni 11 ianuarie 2009. Ucraina negociaza aproape 3 ani un astfel de Acord. In cazul Republicii Moldova speram la un pas mai rapid, insa acesta va depinde, ca si in Ucraina, de evolutiile politice interne. Revenidn la aceasta conexiune dintre evolutiile interne si impactul relatiilor externe, daca se va merge pe formula unor alegeri anticipate, sar putea ca mersul negocierilor sa fie mai lent. In cazul evitarii alegerilor atat populatia tarii cat si o guvernare care implementeaza reforme pe parcursul a 4-5 ani ar avea de castigat. Totul insa va depinde de cum vor percepe evolutiile din Republica Moldova partenerii nostri externi. Astfel, atat in relatia cu UE cat si in relatia cu alti parteneri se resimte necesitatea implementarii cat mai curand a unei strategii de comunicare externa.
2. Negocierile privind regimul de facilitare a vizelor este un alt element important pentru cetatenii tarii, poate chiar mai de inteles decat un Acord de asociere. Negocierea si implementarea unor prevederi in ce priveste facilitarea vizelor va fi dependenta de actiunile autoritatilor tarii - asigurarea unui control adecvat asupra evidentei si calatoriilor populatiei, dar intr-o maniera europeana, nu actuala. Controlul asupra tranzitului strainilor prin RM ar fi un alt subiect de interes, inclusiv prin prisma securizarea fronitierei Republicii Moldova pe sectorul transnistrean. Aici vad un rol foarte important pentru Misiunea EUBAM. Relatiile pe acest doemniu ar putea sa evolueze pozitiv daca se va atesta o deschidere pe care ar demonstra-o autoritatile Republicii Moldova in interactiunea politiilor, serviciilor la frontiera ale tarii noastre cu cele din statele-membre UE, nu doar cu Europol sau Interpol.

In ce priveste relatiile cu Romania - semnarea parteneriatului strategic European si stabilirea unor comisii comune de consultari si lucru pe doenmnii ce tin de relatiile biltaterale, dar in primul rand de integrarea europeana.

In relatiile cu Ucraina - pentru implementarea unui parteneriat strategic, este nevoie c in paralel sa fie solutionate problemele ce tin de frontiera si pripritatea, dar si cele ce tin de implecarea Ucrainei in solutionarea conflictului transnistrean. Pornind de la ideea ca Ucraina negociaza cu UE de aproape 3 ani Acordul de asociere, precum si alte subiecte de integrare europeana, venimla cel de-al doilea element, sau constatare - expereinta acestei tari este, intr-o anumita masura, de inetres pentru autoritatile tarii noastre. Consultarile in doemniu si stabilirea unor relatii, dar nu si interedepenentei, de integrare europeana ar fi de real folos pentru viitorul ambelor tari.

In relatia cu SUA - vom merge nu doar pe formula sustinerii financiare RM de catre SUA. O relatie este un drum cu miscare in amebele sensuri. Astfel, tara noastra va interactiona cu SUA in diverse subiecte de politica externa in cadrul forurilor internationale pentru promovarea pacii, democratiei si drepturilor omului si va interactiona in acest sens in domeniul securitatii internationale in vederea eliminarii comune a riscurilor si amentintarilor pe plan global. Desi Republica Moldova este un stat mic, fiecare actiune a sa in relatia cu SUA conteaza, dup cum am vazut din reactia extrem de pozitiva a SUA fata de noua guvernare. Aceasta relatie trebuie fructificata si in conetxtul promovarii intereselor comune ale RM in asigurarea securitatii eruopene, inclusiv in zona conflictului transnistrean.

Deloc nu in ultimul rand relatia cu Rusia uremaza a fi construita in baza corectitudinii si intelegerii actiunilor Kremlinului in aceasta regiune. In doemniul relatiilor comerciale relatia trebuie sa fie una buna, dar nu si una prioritara, pentru a mentine o balanta in comertul exterior al arii naostre, dar si pentru mentinerea unor piete de desfacere profitabile intr-o meniera atenta, dar prietenoasa. In ce priveste relatia politica, urmeaza ca sa fie consultate inca o data, deja in 2010, subiectele ce tin de solutionarea conflictului transnistrean (dar nu si negociate) si retragerea trupelor ruse, pentru a evalua necesitatile de politica externa a RM in relatia sa cu Federatia Rusa si pentru a discuta subiectele cu alti parteneri importanti. Maniera in care vor fi discutate subiectele de inetres comun va fi una extrem de importanta pentru perceptia si reactiile Kremlinului.

-----------------------------------------------------------